Independenţa Scoţiei ar fi una destul de scumpă

La Razon

Provocările economice ale unei Scoţii independente au fost puse pe masă, iar avertismentele lasă se se întrevadă un peisaj sumbru. Pentru ca nivelul datoriei să poată fi susţinut, la începutul anului 2020 va trebui să se strîngă 6 miliarde de lire sterline (7,154 miliarde de euro), dublu faţă de cît a promis pînă acum liderul naţionalist scoţian Alex Salmondn.

Datele oferite de Institutul de Studii Fiscale (IFS), un reputat think-tank, creează o imagine departe de cea idilică, prezentată de şeful executivului autonom – cea a unei ţări care va trebui să se confrunte nu doar cu scăderea veniturilor derivate din petrol şi gaze din Marea Nordului, ci şi cu presiunea cheltuielilor publice din partea unei populaţii din ce în ce mai îmbătrînite.

Perspectivele reduse ale imigraţiei vor face ca procentul celor cu vîrste de peste 65 de ani să crească de la 16,1% în prezent la 27,7% în anul 2062, comparativ cu o creştere de la 15,9% la 25,4% la nivelul Marea Britanii. Altfel spus, independenţa va duce la o creştere cu 16% a impozitelor şi la o reducere cu 12% a sumelor destinate cheltuielilor publice.

Raportul institutului economic, care arată că o Scoţie independentă va trebui să facă faţă unei breşe fiscale de 1,9% în raport cu veniturile naţionale, faţă de 0,8% pentru întreaga Marea Britanie, apare după ce Salmond a publicat aşa-numita Carte Albă. În executivul scoţian le explică cetăţenilor problemele principale pentru care încă nu s-au găsit răspunsuri.

La referendumul din 18 septembrie 2014, scoţienii vor fi întrebaţi: “Ar trebui să fie Scoţia independentă?”. Problema este că, cu mai puţin de un an înainte de istoricul referendum, liderul naţionalist scoţian nu pare preocupat să descifreze încă probleme atît de importante ca apartenenţa la Uniunea Europeană, apărarea sau alegerea monedei (lira sterlină sau euro).

Potrivit raportului IFS, deşi independenţa Soţiei va oferi oportunitatea creării “unui sistem fiscal optim”, regiunea se va confrunta cu opţiuni mai dure decît cele pentru ansamblul Marii Britanii. John Swinney, ministrul scoţian al finanţelor, a vrut să minimalieze importanţa documentului, reiterînd promisiunile impozitelor mai mici pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Totuşi, susţinătorii campaniei în favoarea rămînerii Scoţiei în componenţa Marii Britanii sînt tot mai clar de părere că independenţa ar condamna regiunea la o perioadă de austeritate fără sfîrşit.