Incertitudinile din Franţa şi confuzia din Grecia minează zona euro

Le Temps

Prestigiosul premiu Charlemagne a fost acordat joi, 17 mai, la Aachen (Germania), ministrului german de finanţe, Wolfgang Schäuble, desemnat pentru preluarea, la sfîrşitul lui iunie, a preşedinţiei Eurogrupului, deţinută în prezent de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

Preocuparea pentru stabilirea rapidă a unor legături cu noua administraţie din Hexagon nu este deloc surprinzătoare. Miniştrii de finanţe din zona euro suportă greu incertitudinea care continuă să planeze la Paris în legătură cu înlocuirea lui François Baroin (ministrul de finanţe din partea Uniunii pentru o Mişcare Populară). Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, s-au întîlnit cu preşedintele francez ales, François Hollande, cu Michel Sapin, mîna dreaptă a acestuia pe probleme economice, şi cu Pierre Moscovici, fostul director de campanie. Cei doi s-au reîntors sceptici în legătură cu gradul de cunoaştere de către echipa franceză a crizei greceşti şi cu metoda noului şef de stat.

“Incertitudinea franceză produce iritare, se spune la Bruxelles. François Hollande a promis să adreseze un memorandum omologilor săi europeni, dar în afară de acest lucru, personalitatea viitorului ministru de finanţe va juca un rol major”. Cuvîntul lui Wolfgang Schäuble cîntăreşte uneori mai greu decît cel al cancelarului pe pieţele financiare. Or, Schäuble nu a regăsit adevărata complicitate franco-germană de la plecarea lui Christine Lagarde în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Ministrul german, un caracter foarte riguros, se teme cel mai mult de reputaţia de indecis de care se bucură François Hollande. Cu atît mai mult cu cît, în Germania, el trebuie să ia în considerare opoziţia social-democrată încurajată de succesele electorale. “Axa franco-germană are nevoie de soliditate, se spune în anturajul lui Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice. Schäuble speră deci să aibă un interlocutor demn de încredere”.

Pe de altă parte, Eurogrupul este pe cale de a suferi cîteva schimbări. Pînă în acest an, Jean-Claude Juncker conducea singur dezbaterile, la nivelul miniştrilor de finanţe, dar criza i-a determinat pe liderii ţărilor din zona euro să decidă să se reunească de cel puţin două ori pe an, începînd cu 2012, sub preşedinţia lui Herman Van Rompuy. Va trebui găsit un nou echilibru, pentru a evita neînţelegerile care au marcat gestionarea europeană a crizei datoriilor suverane de la sfîrşitul lui 2009. “Noul cuplu Merkhollande, chiar dacă va funcţiona, nu va fi suficient”, recunoaşte europarlamentarul socialist francez Pervenche Beres.

Miniştrii de finanţe funcţionează ca un club aparte. Dezbaterile lor, la care asistă preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer, cel al Fondului de sprijin de urgenţă (EFSF), Klaus Regling, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, Olli Rehn şi, uneori, şeful FMI, sînt observatorul privilegiat al crizei. Or, teama ca fragilul echilibru al acestei echipe să fie zguduit de o personalitate puternică, precum Martine Aubry, al cărei nume este evocat uneori, generează îngrijorare. “Să nu se uite că acest club este reperul culturii de stabilitate atît de îndrăgită de germani, sursa «pactului bugetar» pus în discuţie de Paris”, avertizează un observator.

Se vor multiplica discuţiile neoficiale pentru pregătirea reuniunii şefilor de stat sau de guvern din UE, din 23 mai, înainte de viitorul Eurogrup de la jumătatea lui iunie. Apoi, va urma summitul european din 28-29 iunie, care ar trebui să aprobe marile direcţii ale unui plan de relansare.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.