Încă un episod din saga retrocedării clădirii Muzeului de Artă din Cluj-Napoca

O postare făcută de controversatul director al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Lucian Năstase Kovacs pe o pagină de socializare cu privire la situația juridică a clădirii care găzduiește instituția pe care o conduce a alarmant opinia publică.

Astfel, Lucian Năstase Kovacs a încercat să arate prin intermediul paginii sale online că zilele astea rămânem și fără Muzeul de Artă

Că avem ca temei o sentință judecătorească absurdă și nedreaptă, taman invers decât mărimea „pensiilor speciale” – n-ar fi de mirare și nici unica injustiție postcomunistă!”, a spus Năstasă-Kovacs.

Realitatea este însă cu totul și cu totul alta și nu există niciun risc ca muzeul să fie evacuat din Palatul Banffy.

Practic este vorba de o procedură administrativă prin care noii proprietari ai cotei de 3/4 din imobil să intre în posesia aceste părți din clădire.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că noii proprietari ai cote de 3/4 i-au comunicat Muzeului de Artă, în calitate de deținător actual, să procedeze la predarea spațiilor respective pentru a putea încheia, ulterior, un contract de închiriere cu proprietarul de drept stabilit de instanță.

Imobilul monument istoric a fost revendicat de Roşca Paraschiva în calitate de legatară universală a lui Roşca Nicolae, care la rândul lui era moştenitor testamentar a lui Banffy Dionisie. Acesta din urmă a fost ultimul descendent al familiei nobiliare transilvane care a deținut Palatul Bánffy din centrul municipiului Cluj-Napoca. Din cauză că era un împătimit al jocurilor de noroc a făcut multe datorii, împrumutându-se de la negustorul sibian Nicolae Roșca. Dionisie Banffy ar fi trebuit să-i restituie amicului său echivalentul a 28 de kilograme de aur. Cum nu avea bani, în schimbul datoriei, Nicolae Roșca a primit la mijlocul anilor ’40 trei sferturi din clădirea Palatului Bánffy din Cluj. Cum în România s-a instaurat comunismul și a apărut naționalizarea, Nicolae Roșca nu a mai putut să întabuleze proprietățile obținute de la Bánffy.
Nicolae Roșca a murit în 1993 iar cea care a avut dreptul să-l moștenească a fost cumnata sa, Paraschiva Roșca.

Femeia a deschis acțiuni pentru a i se retroceda partea care i se cuvenea din clădirea carea adăpostește Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Inițial nu a primit decât despăgubiri pentru apartamentele 15,16,17 și 23 din clădire. Însă în urma unui alt proces, instanța a stabilit printr-o sentință definitivă din 1999 că are calitatea de persoană îndreptățită să moștenească și că are dreptul să i se retrocedeze 3/4 din întreaga clădire. Cu toate acestea, Paraschiva Roșca nu a devenit proprietar și în fapt deoarece Consiliul Județean nu a emis actul administrativ prin care să i se restituie femeii partea prevăzută în sentință. Lucrurile s-au blocat până în anul 2016 când prin dispoziția 511 din 2016 a președintelui Consiliului Județean Cluj privind soluționarea notificării depuse de Paraschiva Roşca formulată în temeiul Legii nr.10/2001 s-a stabilit restituirea în natură a cotei de 3/4 parte din ap. 2 – 27 din imobilul situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Unirii, nr.30, înscris în CF nr.7005 si CF 9644 la nr. top. 108/1/II-108/1/XXVII.

Se restituie în natură cota de 2/3 parte din suprafața nedemolată aferentă apartamentului nr. 1, din imobilul situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Unirii, nr.30, încris în C.F. individuală nr. 6996, nr. top. 108/1/I, în favoarea d-nei Roşca Paraschiva, având datele de identificare menționate la art. 1. Se propune acordarea de despăgubiri în condiţiile prevăzute în Cap. III din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cota de 2/3 parte, din partea demolată a apartamentului nr. 1, respectiv 277,07 mp, din imobilul situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Unirii, nr.30, în favoarea d-nei Roşca Paraschiva, având datele de identificare menționate la art. 1”, se arată în dispoziția președintelui Consiliului Județean Cluj din 2016.

Cum acest act nu prevedea concret care părți din clădire îi revine moștenitoarei(cota de 3/4 din imobil era una ideală-ambiguă), s-a apelat la instanță pentru a se stabili cum se materializează concret această cotă de proprietate.

După mai multe expertize și contraexpertize, în 2019, prin decizia Curții de Apel Cluj cotele restituite au fost materializate în suprafețe, instanța de judecată individualizând, la cererea moștenitorilor Paraschivei Roșca, încăperile care alcătuiesc cotele restituite acesteia.
Ulterior, în vederea întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate al moștenitorilor Paraschivei Roșca s-a trecut la apartamentarea clădirii în conformitate cu dispozițiile instanței de judecată. În acest scop s-a întocmit o documentație cadastrală de apartamentare, care a fost însușită anul trecut prin hotărâre de Consiliu Județean.

Practic, Paraschiva Roșca a devenit proprietar de drept asupra cotei de 3/4 din clădirea Muzeului de Artă din Cluj în anul 1999, când sentința a rămas definitivă.

Numai că nu a reușit să-și înscrie dreptul de proprietate în Cartea Funciară deoarece nu s-a putut stabili modalitatea de materializare a cotei de 3/4 din imobil. Conform legii, odată cu dispoziția președintelui Consiliului Județean din 2016 pin care s-a stabilit restituirea în natură a cotei de 3/4 parte din ap. 2 – 27 din imobilul situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Unirii, nr.30, înscris în CF nr.7005 si CF 9644 la nr. top. 108/1/II-108/1/XXVII, moștenitorii Paraschivei Roșca avea dreptul să ceară chirie Consiliului Județean Cluj pentru faptul că în spațiul lor funcționează muzeul. Cu toate acestea nu au făcut acest lucru, iar potrivit discuțiilor purtate până cum cu reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, moștenitorii Paraschivei Roșca nu intenționează să schimbe destinația spațiului pe care îl dețin în Piața Unirii. Deocamdată, Consiliul Județean Cluj are garanția că muzeul nu poate fi evacuat deoarece, conform legii, proprietarii sunt obligați să permită instituțiilor de interes public să rămână în clădirea obținută prin retrocedare timp de 10 ani după decizia de retrocedare şi să plătească o chirie mică.

În acest caz, termenul de calculare a celor 10 ani a început să curgă din 2016, când s-a dat dispoziția de restituire în natură de către președintele CJ Cluj.

Palatul Banffy care adăposteşte Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a fost construit între anii 1774 şi 1785. Clădirea a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy şi este unul dintre cele mai importante edificii baroce din Clujul secolului XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Pe frontispiciul rococo apare blazonul familiei Banffy şi statui ale unor zeităţi ca Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva şi Hercule. Din 1951, palatul adăposteşte Muzeul Naţional de Artă, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de 13.000 de lucrări.
Aceasta este situația reală a retrocedării Palatului Banffy din Cluj-Napoca și nu cea prezentată de tot felul de amatori care scriu pe bloguri și pagini de socializare. Pentru a avea garanția că sunteți informați corect și a nu cădea în capcana informațiilor neverificate și eronate, citiți cotidianul Făclia de Cluj atât în varianta print cât și online.

Cosmin PURIȘ

 


 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut