Încă un an „de foc” pentru pompierii clujeni

Pentru un pompier, a fi „în linia întâi” este ceva ce ține de firescul profesiei. Numai că „linia întâi” a ultimilor doi ani a depășit cu mult firescul cu care, cred eu, majoritatea erau obișnuiți. Provocărilor deja „clasice” – accidente, incendii, inundații – li s-au adăugat altele noi, nemaiîntâlnite până acum, și cărora pompierii clujeni le-au făcut față cu același profesionalism și cu același devotament care le sunt caracteristice.

Dacă au fost vieți salvate, în 2021, acest lucru se datorează, în parte, și pompierilor clujeni. Dacă s-au salvat bunuri, în 2021, din nou, acest lucru se datorează și pompierilor clujeni. Dacă s-au evitat, poate, și catastrofe, în 2021, și lor, pompierilor clujeni, ar trebui să le spunem, din nou, „mulțumesc!”. Și nu doar lor, ci și acelora cu care au colaborat în gestionarea evenimentelor cărora a trebuit să le facă față.

„Nu m-aș angaja să le dau note, dar vă spun sincer că sunt foarte mândru de oamenii mei. Au dovedit, încă o dată, că sunt oameni pe care poți conta întotdeauna” – spunea, în iarna anului trecut, general de brigadă Ion MOLDOVAN.

„Întotdeauna o echipă unită este mult, mult mai bună ca o echipă dezbinată și eu cred că am dovedit din nou că suntem o echipă unită, cu toții, de la subofițeri, ofițeri, medici, asistenți și, nu în ultimul rând, voluntari” – spune acum, cu aceeași mândrie, comandantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, în interviul de sfârșit de an acordat ziarului Făclia.

– Cum a fost acest al doilea an de pandemie, 2021, comparativ cu 2020, pentru ISU Cluj?

– Puțin mai greu. Puțin mai greu, pentru că oamenii deja sunt obosiți. Adică, toți suntem obosiți, toți suntem, sub o formă sau alta, stresați că nu se mai termină, suntem obosiți și fizic și mintal. Suntem cu foarte multe intervenții. Cred că ajungem, la finalul anului, la peste 22.000 de intervenții.

– Comparativ cu câte, în 2020?

-18.000. Sigur, cu mai multă muncă pe latura aceasta de protecție a personalului. Dar, în general, a fost un an încărcat și un an puțin, puțin mai greu ca anul de dinainte.

– În ce au constat majoritatea intervențiilor din 2021?

– Au fost foarte multe evenimente pe transport, oameni infectați, monitorizarea acestora și verificarea lor la locuințele unde stau. Am avut clasicele intervenții la incendii, inundații însă au fost mai puține, în 2021. Am avut incendii, am avut accidente rutiere, foarte multe accidente rutiere, mai ales în ultima parte a anului. Toată gama de intervenții..

– Au fost zone cu mai multe accidente decât de obicei?

– Nu, nu neapărat. Nu avem zone pe care să le considerăm ca puncte de risc, cum aveam într-o vreme. Nu. Dar avem foarte multe accidente rutiere, accidente de tren… Pe toate căile și mijloacele de comunicații din județ avem accidente.

– În 2021 ISU Cluj a avut și un echipaj care a participat la intervențiile pentru stingerea unor incendii de foarte mare amploare, din Grecia.

– Da. Ne-am alăturat efortului pompierilor români printr-o participare la stingerea incendiilor din Grecia. Colegii mei care au fost acolo au multe de povestit și, din spusele lor, lucrurile acolo au stat mult, mult mai… delicat decât s-a văzut la televizor.

– Adică…?

– Adică provocările erau mari, în fiecare zi, și riscurile, pe măsură. Intervențiile de acolo pot să spun că sunt atipice. Adică noi, în țara noastră, nu ne putem întâlni cu asemenea intervenții, deoarece nu avem clima care e acolo. Uscăciune peste tot, factorii care favorizează dezvoltarea incendiului erau foarte mulți și, ca atare, îmi spuneau colegii mei că de la un simplu foc, în câteva minute se generaliza și se extindea foarte mult incendiul. Și atunci, sigur că trebuia să se miște mult, mult mai rapid, să se protejeze ei pe ei și, bineînțeles, să salveze cât mai multă lume care era acolo sau bunuri care erau cuprinse de flăcări în zona respectivă.

Din punctul meu de vedere a fost o experiență pentru ei, o experiență bună, o experiență prin care au putut compara ceea ce fac aici și ceea ce au făcut acolo. Au luat contact și cu alți colegi din alte state, au făcut comparații, au discutat, și pot să spun că din discuțiile cu ei și comparându-ne cu alte state, nu suntem nici mai jos, nici mai sus. Adică, suntem undeva apropiați de ceilalți colegi de-ai noștri, pompieri, din alte state, mai dezvoltate. Se vede foarte clar că în ultimul timp s-au investit foarte mulți bani în dotarea cu echipamente și mașini.

– Apropo de echipamente și mașini: în fiecare an, aproape, ați reclamat lipsa dotărilor. S-a îmbunătățit cu ceva dotarea ISU Cluj în 2021?

– Din păcate, în 2021 nu s-a îmbunătățit cu nimic. Avem mașini și tehnică de intervenție, ambulanțe, mai bine spus, pe latura acordării primului ajutor medical, pentru că s-a făcut o achiziție acum trei și mașinile încă sunt OK. În schimb, pe partea de stingere a incendiilor și gestionare a celorlalte intervenții încă suntem deficitari. S-a semnat însă un contract la nivel național și urmează ca la începutul lui 2022 și până la finalul lui să primim mașinile mult dorite de noi.

Ne descurcăm cum putem, pe latura aceasta. Sigur că s-au… mișcat lucrurile aici, în anii anteriori, dar s-a peticit, doar, nu am primit o flotă puternică sau să spunem că s-a reînnoit tot. Avem, însă, speranța că la finele lui 2022 vom putea să discutăm de o flotă de tehnică de intervenție nouă.

– Cum a fost, în 2021, colaborarea cu celelalte instituții implicate în gestionarea pandemiei?

– Colaborarea noastră este bună în fiecare zi. A fost, este și cred eu că va fi în continuare. Și-a pus amprenta această pandemie pe tot ce înseamnă structuri de gestionare a acestui tip de risc.

– În ce sens?

– În sensul că, dacă la început pot să spun că n-am știut cum să lucrăm pentru gestionarea acestui tip de pandemie – la începutul anului 2020, când a „debutat” această nebunie -, am învățat pe parcurs. Ne-am dat seama că numai împreună putem să reușim și să mergem înainte și ca atare fiecare dintre instituțiile care au un rol în gestionarea acestui tip de risc a căutat să își îndeplinească sarcinile și atribuțiunile cât de bine este posibil și-n același timp a căutat să-l ajute și pe cel de lângă el, chiar dacă nu era în atributul lui, ca sarcină. Vă dau un exemplu: în momentul când erau carantinați oamenii și în izolare, acasă, colegii de la Poliție și Jandarmi erau cei care trebuia să-i controleze, să-i verifice acasă. Cumulat cu responsabilitățile pe care le aveau în stradă, nu aveau atâția oameni câți ar fi trebuit și atunci sigur că și noi i-am ajutat, prin controale comune, cu toate că nu este-n atributul nostru acest lucru. Am ajutat la transportul medicilor din toată țara, al asistenților, al persoanelor care plecau în misiune la București, la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI), sau în alte zone unde era nevoie de medici și acei medici erau detașați de la Cluj. I-am transportat noi, cu mașinile noastre. Apoi, transportul vaccinului, împreună cu colegii de la MApN. Colegii de la MApN nu au avut în atribuțiuni asemenea lucruri, dar ne-au ajutat, în urma unei hotărâri de Comitet Județean, să gestionăm această activitate foarte bine. Și încă o mai gestionăm împreună!

Deci, toate lucrurile astea cred eu că ne-au legat mai mult decât până acum.

– Ați avut cazuri de COVID-19 în rândul personalului?

– Da, am avut. Nu pot să vă spun o cifră, dar am avut, și am avut câteva foarte grave. Am avut un caz, un coleg de la Detașamentul 1, de aici, de la noi, foarte grav, pe care am crezut că îl pierdem. Din fericire, Dumnezeu a ținut cu el și el cu Dumnezeu și acum este sănătos. A trecut prin boală, dar a văzut moartea cu ochii, așa spune el.

– Aceste cazuri nu i-au descurajat pe ceilalți?

– Nu. Dimpotrivă, i-au întărit și i-au făcut să fie de două ori mai atenți de cât erau până acum. Întotdeauna am spus și repet: Este foarte importantă, la orice tip de intervenție, protecția salvatorilor. În primul rând salvatorul trebuie să se protejeze el pe el și după aceea să-i ajute pe ceilalți. Este foarte important lucrul ăsta.

– Numai că, de cele mai multe ori, se întâmplă invers, îl protejezi pe celălalt cu prețul vieții tale, altfel nu ai mai fi… salvator.

– Da, fiindcă intervin și alte lucruri.

– Care țin, tot așa, de foarte multe alte… lucruri.

– Da… Să știți că oamenii sunt conștienți și au fost tot timpul într-o stare de alertă, dacă pot să spun așa, cu privire la posibilitatea de a se infecta cu acest virus. V-am spus, cred, și anul trecut: durerea mare și frica lor a fost să nu ducă acest virus acasă, la familie, să nu infecteze ei familia. De aceea au fost cu ochii-n patru tot timpul și sunt în continuare cu ochii-n patru. Își dezinfectează ambulanțele și materialele după fiecare intervenție. Sunt multe lucruri pe care le facem mai altcumva decât le-am făcut înainte.

– Ați primit materiale de protecție suficiente, în 2021?

– Da, sub aspectul ăsta nu ne putem plânge, oamenii sunt protejați. Toți oamenii poartă măști la intervenții, indiferent despre ce intervenții este vorba, că e incendiu sau parte de asistență medicală sau orice altceva, toți poartă costume de protecție, deci nu am avut probleme. Dacă la începutul pandemiei au fost acele lipsuri ale echipamentelor de protecție, și nu doar la noi, ci la nivel mondial, ulterior lucrurile s-au rezolvat.

– Proiecte pentru 2022…?

– Îmi doresc foarte, foarte mult să mai deschidem câteva puncte de lucru în județul Cluj, pentru a reduce timpii de intervenție. Suntem în fază avansată cu municipiul Gherla, suntem în fază avansată cu comuna Chinteni și cred că până la finalul lui 2022 vom deschide cele două puncte de lucru. Am purtat o discuție foarte amănunțită și foarte aplicată pentru a deschide încă un punct de lucru, la Jucu. Domnul primar este foarte receptiv și am înțeles că deja s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru finanțarea acestei clădiri și vor începe să lucreze la ea. De asemenea, n-am renunțat la ideea de a face acele puncte de lucru care au fost prinse prin PNNR, dar acum nu s-au mai regăsit acolo. Am vorbit și cu colegii mei de la București și am spus că nu renunțăm, și s-ar putea ca până la finalul lui 2022 să avem încă trei puncte de lucru, la Beliș, la Panticeu și la Țaga, cu finanțare din programele naționale. Este în plan.

Făcând toate aceste subunități sau puncte de lucru, reducem foarte mult timpii de intervenție și ajungem mult, mult mai repede la oamenii care au nevoie de noi. Din păcate, trebuie să spun, cu părere de rău, pe ultimele trei, de care am amintit, s-a făcut mult tam-tam la începutul anului, după care, văzând că nu sunt cuprinse pe finanțarea prin PNRR, s-a renunțat la ele. Intenția și hotărârea noastră sunt, însă, de la le face.

– Zona Beliș este una dintre zonele în care se întâmplă cele mai multe accidente, cazuri de înec, incendii…

– Suntem descoperiți, acolo, descoperiți în sensul că ajungem destul de târziu în zona respectivă. Au fost incendii, persoane căzute în lac și timpul nostru de ajungere acolo este destul de mare. Tocmai de aceea am căutat și vrem cu tot dinadinsul să facem un punct de lucru și la Beliș. De asemenea, suntem descoperiți pe partea Vultureni-Panticeu-Așchileu. Și acolo ne dorim să rezolvăm problema.

– Alte proiecte, noutăți…?

– După cum poate știți sau ați auzit, s-a aprobat altă categorie de personal la ISU Cluj, și anume soldații și gradații profesioniști. Pe lângă subofițerii pe care îi avem acum la intervenție va mai fi o categorie, aceasta, de soldați și gradați profesioniști și deja de anul acesta începem să angajăm. La ISU Cluj vor veni în jur de 200 de soldați și gradați profesioniști. S-a luat această măsură pentru a se întineri efectivele de care noi dispunem acum și eu zic că este o măsură foarte bună. Sper ca la finalul perioadei de angajare, perioadă care se întinde pe patru ani, să putem să spunem că am ajuns la cifra și la numărul de oameni de la ISU Cluj așa cum este corect și este normal.

– Un gând de sfârșit de an și de început de An Nou pentru oamenii dvs…?

– În primul rând aș vrea să le mulțumesc tuturor pentru efortul pe care l-au depus în acești doi ani de când suntem pe baricade. Aș vrea să le spun că efortul n-a fost în zadar și nu este în zadar, pentru că și datorită lor s-au salvat foarte, foarte multe vieți. Sigur că-n ultimii ani medicii au fost foarte, foarte mult elogiați, dar nu trebuie uitate nici echipele din prespital și echipele care îi duc în spital pe oamenii aceștia bolnavi.

Aș vrea să le spun că, cu siguranță, toți locuitorii județului Cluj le sunt recunoscători și să le spun că întotdeauna o echipă unită este mult, mult mai bună ca o echipă dezbinată și eu cred că am dovedit că suntem o echipă unită, cu toții, de la subofițeri, ofițeri, medici, asistenți și, nu în ultimul rând, voluntari. Voluntari care sunt niște oameni extraordinari, care își riscă de multe ori viața pentru a salva alte vieți și care nu cer nimic în schimb pentru ceea ce fac. Poate, doar, un simplu mulțumesc sau o strângere de mână de la oamenii pe care îi ajută. La Ziua Voluntarului m-am întâlnit cu o parte dintre ei și am ținut neapărat să le mulțumesc pentru acest lucru.

Să știți că suntem unul dintre județele cu cei mai mulți voluntari din țară! Voluntarii au rolul lor în cadrul acestor instituții de forță, un rol bine determinat și bine definit.

***

La cele spuse de general de brigadă Ion Moldovan mai trebuie amintit că ISU Cluj a participat, în august 2021, la misiunea de stingere a incendiilor din Grecia cu 14 subofițeri și un ofițer. La finalul misiunii, aceștia au fost înaintați în grad, fiind recompensați și cu Emblema de onoare a Departamentului pentru Situații de Urgență.

„Ați încheiat cu bine o misiune care a necesitat implicare și viteză de reacție, sub semnul solidarității umane. Ați reușit să răspundeți cu promptitudine provocărilor, iar prin activitatea desfășurată faceți cinste uniformei militare pe care o purtați și instituției pe care o reprezentați” – declara, la ceremonia organizată cu acest prilej, general maior Dan Paul Iamandi, inspector general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

M. TRIPON