În memoria lui Avram Iancu, simbol al demnității naționale

Mii de români s-au reunit duminică, 13 septembrie, la Țebea, pentru a comemora 154 de ani de la moartea lui Avram Iancu, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei României, în cadrul Serbărilor Naționale dedicate „Crăișorului Munților”.

Avocat de formație și unul dintre conducătorii Revoluției române de la 1848–1849 din Transilvania, Avram Iancu a mobilizat comunitățile din Munții Apuseni în apărarea libertății, a egalității în drepturi și a afirmării politice a românilor. Autoritatea sa, inclusiv cea militară, nu a provenit doar din poziția ocupată în organizarea revoluționară, ci mai ales din încrederea oamenilor pe care i-a reprezentat și i-a condus într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei lor.

Prin curaj, devotament și capacitatea de a pune binele comunității mai presus de propriul destin, Avram Iancu a depășit limitele epocii în care a trăit și a devenit un simbol al întregului neam românesc. El întruchipează demnitatea unui popor care și-a apărat identitatea, libertatea și dreptul de a fi recunoscut și reprezentat politic. Numele său rămâne legat pentru totdeauna de Munții Apuseni, însă moștenirea sa aparține întregii Românii.

La Țebea, în apropierea Gorunului lui Horea și în fața mormântului lui Avram Iancu, istoria nu este doar evocată, ci trăită ca o formă de continuitate. Memoria luptei pentru libertate unește aici generația lui Horea, generația pașoptistă a lui Avram Iancu și România de astăzi.

Comemorarea de la Țebea a devenit, de-a lungul timpului, o tradiție a memoriei naționale. An de an, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai comunităților locale, ai organizațiilor culturale și patriotice, alături de români veniți din diferite regiuni ale țării, se întâlnesc la mormântul „Crăișorului Munților”. Această continuitate exprimă nevoia de a păstra vie legătura dintre generațiile de astăzi și cei care au contribuit la afirmarea națiunii române.

Ceremonialul militar și religios a cuprins o slujbă de pomenire, o evocare istorică, prezentarea mesajelor oficiale și depunerea de coroane și jerbe de flori la mormântul lui Avram Iancu. Manifestarea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare.

Prezent la eveniment, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat nevoia de coeziune în societatea românească: „Avem nevoie de mai mult dialog, de mai mult respect reciproc și de capacitatea de a identifica lucrurile care ne unesc, dincolo de opțiunile politice sau de diferențele dintre noi”.

Efectivele militare participante au fost conduse de locțiitorul comandantului Diviziei 4 Infanterie „GEMINA”, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Pentru marea unitate clujeană, legată prin identitate și tradiție de spațiul transilvănean, participarea la manifestările de la Țebea are o semnificație aparte.

Pentru Armata României, prezența la Țebea împlinește deopotrivă o datorie militară și una de conștiință. Dincolo de rigoarea ceremonialului, militarii cinstesc în Avram Iancu valori care se regăsesc în însăși menirea Armatei: curajul, demnitatea, solidaritatea, responsabilitatea față de comunitate, spiritul de sacrificiu și dragostea de țară. Aceste valori fac parte din patrimoniul moral al națiunii și dau sens jurământului de credință față de țară.

Moștenirea lui Avram Iancu nu a rămas închisă în epoca pașoptistă. Ea continuă să ofere repere unei societăți care trebuie să-și apere unitatea, respectând oamenii, libertatea și legea.

Avram Iancu nu aparține doar istoriei. El face parte din memoria și identitatea noastră națională.

Dan Crișan