În Mali, Franţa s-a angajat într-un război de tip Afganistan

ABC

În Mali, François Hollande s-a angajat într-un război în care sînt în joc obiective strategice importante pentru Franţa şi Europa şi care beneficiază de sprijinul diplomatic – nu militar – al ONU, SUA, UE şi Rusia, dar care pare imposibil de cîştigat pe calea armelor. Un conflict în care există noi ameninţări de pondere uriaşă pentru industria nucleară, dependentă de importurile dintr-o regiune, care a devenit un nou focar mondial de tensiune. Preşedintele Hollande s-a văzut obligat să intervină militar, vineri, în faţa riscului ca grupările jihadiste să se apropie periculos de Mopti, oraşul care le-ar fi deschis porţile spre capitala Bamako, unde rezidă o importantă comunitate franceză.

Intervenţia forţelor aeriene, staţionate în Ciad, a provocat pierderi importante inamicilor şi a frînat avansul trupelor rebele, care s-au instalat deja în nordul statului Mali. În această zonă rebelii au preluat controlul şi au creat un nerecunoscut stat islamist Azawad, ale cărui frontiere se întind la nord de Mali pînă la vest de Niger, unde industria nucleară franceză are interese strategice importante. Cu trupe desfăşurate şi la Bamako, Parisul speră să ofere garanţii de securitate resortisanţilor francezi din Mali, cărora li s-a recomandat să revină în Franţa, “dacă prezenţa lor nu este cu adevărat indispensabilă”.

Totuşi cucerirea părţii de nord a Mali, aflată în mîinile islamiştilor radicali, este practic imposibilă doar prin bombardamente aeriene. Exterminarea totală a acestor grupuri nu pare posibilă. De unde şi riscurile incendiare ale intervenţiei franceze, lipsită de un obiectiv strategic clar şi de un sfîrşit previzibil. Şi care, pe deasupra, agravează toate celelalte ameninţări care planează deja asupra intereselor nucleare ale Franţei în Niger, un stat de frontieră, unde micile grupuri islamiste, instalate în nordul statului Mali, pot face incursiuni cu destulă uşurinţă.

Prin intervenţia militară în Mali, Franţa înfruntă un mozaic de organizaţii teroriste, precumAl Qaida din Maghreb Islmaic (AQMI), Mişcarea pentru unicitate şi jihad în Africa de Vest (Mujao) sau Ansar Dine (Apărătorii islamului). Multe din aceste facţiuni îşi dispută controlul asupra statului islamic fantomă Azawad. După războiul din Libia, o parte din uriaşul arsenal acumulat de colonelul Gaddafi a trecut în mîinile unor facţiuni ale acestor grupări, spre surprinderea militarilor francezi care totuşi nu puteau să ignore acest important risc.

Altfel spus, Franţa a intrat într-un război de gherilă împotriva unor grupări islamiste radicale, care nu par să ţină seama de bombardamentele strategice tradiţionale. Iar experienţa istorică a Afganistanului nu invită la optimism. Aceleaşi grupări au reamintit francezilor că de-acum încolo vor fi ameninţaţi în toate ţările arabe. Încercarea tragică de sîmbătă de eliberare a unui agent al serviciilor secrete franceze, sechestrat în Somalia, a eşuat din cauză că teroriştii au fost anunţaţi în prealabil de sosirea agenţilor francezi. Agenţii au venit cu cinci elicoptere, dar cu cîţiva kilometri înainte de ţintă localnicii au alertat de venirea lor. În schimbul de focuri au murit opt civili alături, probabil, de ostaticul francez.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.