În India, problema inegalităţii devine o temă centrală

Le Monde

Modelul indian de creştere, atît de lăudat în Europa, începe să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte durabilitatea. Cunoscutul politolog indian Sunil Khilnani, autor al eseului “Ideea despre India” (2005), afirmă că India trebuie să reinventeze capitalismul care corespunde nevoilor sale.

“India este pe cale de a suferi o transformare, aşa cum s-a întîmplat mai înainte în Europa, Rusia şi, mai recent, în China, adică trecerea de la o societate agrară la una industrială. Dar în India, această tranziţie se produce într-un cadru democratic, ceea ce este unic în istoria umanităţii. În alte părţi, această traansformare a fost însoţită de revoluţii, războaie civile, conflicte majore”, spune Sunil Khilnani, director al King’s India Institute din cadrul King’s College din Londra.

Potrivit analistului, “fantastica creştere a economiei este prost distribuită şi există inegalităţi între bogaţi şi săraci, între statele federaţiei, între bărbaţi şi femei”. “Sîntem în plină tranziţie istorică, socială şi politică”, afirmă acesta.

După ce a atins 9 %, creşterea economică indiană a scăzut în prezent la 6 %, ceea ce a provocat numeroase critici, mai ales în mediul de afaceri. Unii spun chiar că această poveste de succes indiană a luat sfîrşit, dar, potrivit politologului, nu este aşa. “Ceea ce este adevărat este că această creştere a intrat în ape tulburi. Sîntem într-o perioadă dificilă deoarece nu creăm suficiente locuri de muncă. (…) Nivelul investiţiilor în India este prea scăzut. Sîntem în faţa unui paradox: există capital din plin, dar el nu este investit aşa cum trebuie în interiorul ţării; el se pierde în afara frontierelor”.

India are resursele politice ca să rezolve problemele cu care se confruntă, afirmă analistul. “În schimb, cred că legitimitatea sistemului democratic riscă să fie afectată dacă aceste probleme nu sînt rezolvate mai repede. Deja oamenii coboară în stradă. În 2011, a fost o mişcare de stradă împotriva corupţiei. În unele părţi ale Indiei au fost revolte armate ale maoiştilor. Participarea la alegeri nu mai este atît de mare ca în anii 1990. Există sentimentul că sistemul democratic nu are rezultatele sperate”, spune Khilnani, adăugînd că problema identităţii nu mai este la fel de centrală ca acum zece ani, inegalitatea devenind o temă centrală.

Oamenii se concentrează acum mai mult asupra accesului la un loc de muncă, formării, prestării de servicii sociale şi mai puţin asupra chestiunii privind identitatea. Partidul Congresului, revenit la putere în 2004, a calmat spiritele în legătură cu dezbaterea despre identitate, în special cea religioasă.

Mulţi indieni au un sentiment de teamă combinată cu invidie faţă de China, care este mai dezvoltată, mai eficientă. “Acum treizeci de ani, China şi India erau aproape la acelaşi nivel al venitului pe cap de locuitor. Acum, nivelul este mai mare în China. Îngrijorarea vine din faptul că chinezii au progresat mult. Dar şi chinezii sînt acum puţin îngrijoraţi, pentru că îşi dau seama că acea democraţie indiană, dezordonată, anarhică, este pe cale de a atinge un nivel de creştere cu foarte puţin mai mic decît al lor”, spune politologul.

Imediat după ce a devenit independentă, în 1947, mulţi anticipau, de altfel, destrămarea Indiei, dar proiectul indian a rezistat totuşi. “Proiectul indian este cel al unei societăţi deschise, aşa cum prevede Constituţia din 1950. India se bazează pe acest angajament politic – dreptul fiecăruia de a-şi trăi propria viaţă – şi nu pe omogenitatea culturală sau religioasă”, precizează politologul indian.