În Egipt, totul se va juca în următoarele luni

L’Express

Noul preşedinte egiptean, Mohamed Morsi, primul islamist ales într-o astfel de funcţie, beneficiază de o legitimitate electorală inedită în acest sens, dar va trebui să facă faţă militarilor care nu vor să cedeze deloc puterea pe care o deţin, spune politologul Jean-Noël Ferrié, director la Centrul Jacques Berque (CNRS), din Rabat.

Mohamed Morsi, care a promis duminică să fie “preşedintele tuturor egiptenilor”, este primul civil care ocupă funcţia supremă dintr-o ţară în care militarii deţin puterea legislativă şi în care toţi preşedinţii proveneau din rîndurile armatei după căderea monarhiei în 1952.

În contextul relaţiilor tensionate între militari şi Fraţii Musulmani, “trebuie continuat ceea ce a fost lansat de la început, luînd în considerare actualele circumstanţe care sînt mai puţin favorabile decît la alegerile legislative”. “Atunci, Fraţii Musulmani au făcut concesii armatei şi s-au angajat că nu vor prezenta un candidat la prezidenţiale ca să nu lase impresia că vor să acapareze întreaga putere. Dar după aceea, tonul a devenit mai dur şi Fraţii Musulmani sînt acum în situaţia de a negocia cu militarii”, adaugă specialistul în lumea arabă.

Ei vor trebui să se pună de acord în primul rînd asupra chestiunii legate de puterea armatei în Egipt, care încearcă să-şi păstreze privilegiile, potrivit analistului. “Tensiunea a crescut după ce Consiliul suprem al forţelor armate (CSFA) a anunţat oficial dizolvarea Adunării poporului. Militarii au profitat de acest lucru ca să-şi atribuie provizoriu puterea legislativă. Prin Morsi, Fraţii Musulmani şi-au întărit poziţia în negocierea cu militarii. Dacă nu negociază, ei riscă să-şi piardă avantajele”, afirmă Jean-Noël Ferrié.

În contextul în care armata are dreptul de a se pronunţa în legătură cu elaborarea viitoarei Constituţii, “Morsi încă nu deţine puterea efectivă şi el nu o va obţine singur. El va trebui, împreună cu Partidul Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), pe care îl reprezintă, să o negocieze cu militarii şi cu alte forţe politice. Poziţia de forţă a armatei îl obligă la acest lucru. Fraţii Musulmani vor trebui să fie prudenţi în legătură cu legea islamică, sharia, şi să nu încerce să meargă dincolo de articolul 2 din Constituţie, care prevede deja că islamul este sursa principală a legislaţiei, chiar dacă în practică nu este deloc aşa”, spune politologul.

“Proiectul politic al militarilor este destul de confuz de la începutul revoluţiei. Ei vor un statut similar cu cel al militarilor turci. Vor să-şi păstreze dreptul de a controla tot ce este legat de interesele vitale ale ţării. Militarii ar vrea, de asemenea, să controleze numirile ofiţerilor de prim rang”, precizează analistul.