ICR şi IICCMER au semnat un protocol ce vizează acţiuni dedicate victimelor comunismului

Institutul Cultural Român (ICR) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au semnat miercuri un acord de parteneriat menit să pună în lumină acţiuni dedicate victimelor comunismului. La semnarea documentului au participat preşedintele ICR, Andrei Marga, preşedintele executiv IICCMER, Andrei Muraru, preşedintele Consiliului Ştiinţific IICCMER, Dinu Zamfirescu, şi directorul Departamentului Investigaţii Speciale din IICCMER, Marius Oprea.

Preşedintele ICR, Andrei Marga, a precizat că protocolul se referă la o gamă largă de acţiuni avute în vedere, printre care sprijinirea cu burse din partea ICR a cercetătorilor, publicarea rezultatelor acestora, organizarea unor conferinţe în ţară şi în afară, precum şi contribuţia ICR la edificarea unor monumente dedicate victimelor comunismului.

Preşedintele executiv IICCMER, Andrei Muraru, a explicat că Institutul rămîne azi o instituţie-cheie într-un domeniu fundamental. „Îmi asum acest obiectiv ca această condamnare să fie una efectivă şi continuă, pentru că un regim ilegitim şi criminal nu poate fi condamnat prin discursuri care să aducă voturi, ci prin eforturi temeinice, investigaţii de teren şi sesizări penale”, a spus Andrei Muraru. El a subliniat că „un monument al victimelor comunismului nu există, nu există nici muzeul dictaturi comuniste, nu există nici o nouă lege a arhivelor, nici un sistem anual de burse dat de Preşedinţie, aşa cum s-a promis”. „Doar institutul care îl conduc a reuşit să producă un manual de istorie a comunismului care se predă astăzi la liceu. Condamnarea comunismului din 2006 a rămas una preponderent simbolică. Toate acele recomandări pe care preşedintele a promis că le va susţine au rămas doar pe hîrtie”, a adăugat Muraru.

La rîndul său, Marius Oprea, directorul Departamentului Investigaţii Speciale din IICCMER, a spus că se ştie foarte puţin despre victimele comunismului. „Ştim foarte puţin despre victime. Foarte puţini oameni merg să vorbească cu ei, să îi asculte. Statul nu vrea să îşi recunoască greşeala şi victima pe care el a produs-o şi, indiferent de puterea politică, un asemenea gen de abordare nu doar că plictiseşte, supără rău statul. Slavă Domnului că acesta este un prim semn că statul, Guvernul începe să înţeleagă că trebuie să ne gîndim la victime, la cei care au murit”, a afirmat Oprea.

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, prezent la eveniment, a arătat că România este singura ţară în care nici un fost deţinut politic nu a fost decorat de şeful statului. „Cînd au ajuns la putere toţi au uitat de noi. Vrem un muzeu care exista – Fortul 13 Jilava. Am fost sute de mii, azi nu mai trăim nici trei mii dintre cei care am făcut lagăre de exterminare. Noi de 23 de ani nu avem un singur reprezentant în Parlament. Nu ne aude nimeni. Fac un apel la cei autorizaţi să facă în aşa fel încît să apucăm, noi, aceşti ultimi supravieţuitori, să vedem că ceva se finalizează”, a afirmat Bjoza.

Fostul preşedinte Emil Constantinescu, prezent la eveniment, a anunţat două proiecte ale Fundaţiei Române pentru Democraţie – primul priveşte Memorialul victimelor totalitarismului de la Jilava şi al doilea, Monumentul închinat eroilor luptei împotriva comunismului.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.