Guvernul taie indemnizaţiile revoluţionarilor turdeni

Luni, 9 februarie, Guvernul a emis normele de aplicare ale OG 95, în textul căreia a introdus un nou titlu de revoluţionar, cel de „luptător cu rol determinant” şi a decis că indemnizaţii se vor acorda doar persoanelor care obţin un nou certificat, menit să le ateste şi această calitate.

Cartonaş roşu pentru Turda

Indemnizaţiile de revoluţionar le vor primi doar persoanele care, la Revoluţia din decembrie 1989, au participat la acţiuni de stradă în Bucureşti, Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Tîrgu-Mureş şi Cluj-Napoca. Potrivit normelor de aplicare ale Ordonanţei Guvernului nr. 95, din 29 decembrie 2014, posesorii certificatelor de revoluţionar care au participat la acţiunile desfăşurate în alte localităţi, printre care şi la Turda, vor trebui să prezinte documente emise de către Parchet sau să conteste procedura. Prin aplicarea prevederilor OG 95, se estimează o reducere a numărului revoluţionarilor, de la circa 22 de mii, în prezent, la sub 5 mii. Numele şi ocupaţia din acel moment a revoluţionarilor care vor mai primi indemnizaţii, potrivit prevederilor OG 95, vor figura pe site-ul secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor. Acolo vor fi descrise şi faptele pentru care acele persoane vor primi indemnizaţie de revoluţionar.

“Revolta” s-a încheiat în 22 decembrie 1989, la ora 12.10. După aceea, TVR a transmis filmul “Revoluţia în direct”

Textul OG 95 consacră termenul de “revoltă” prin care se înlocuieşte cel de “revoluţie anticomunistă” şi introduce încă o categorie de revoluţionari: cei cărora li se va acorda titlul de „luptător cu rol determinant”. Numai aceştia vor mai primi indemnizaţia lunară de revoluţionar , adică persoanele care, în perioada 14-22 decembrie 1989, au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, dar numai în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, pînă la fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu, adică pînă la ora 12 şi 10 minute a zilei de 22 decembrie 1989.

Normele de aplicare ale OG 95, stabilesc că doar în localităţile mai sus menţionate au fost ucise persoane. „Pentru alte localităţi, care nu se regăsesc printre cele enumerate, dar în care, în urma confruntărilor cu forţele de represiune, au fost ucise, rănite sau reţinute persoane pînă la fuga dictatorului, s-a introdus o modalitate de determinare a acestora, prin atestare cu ajutorul unor acte normative emise în acest sens sau cu documente oficiale, eliberate de Parchetul General” se precizează în normele de aplicare ale OG 95, din 29 decembrie 1989.

Preşedintele Asociaţiei Luptătorilor din 22 Decembrie 1989 Turda: “Ponta ne judecă morţii”

Marian Popescu, liderul celor 65 de membri ai asociaţiei revoluţionarilor turdeni, consideră că prin textul articolului 1 din OG 95 se falsifică adevărul istoric cu privire la evenimentele desfăşurate la Turda cu ocazia Revoluţiei din Decembrie 1989. “Guvernul consideră că cei 13 morţi şi cei 28 de răniţi consemnaţi la Turda, nu au căzut destul de eroic, deoarece aceste victime au apărut după momentul fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu”. Prin Ordonanţa 95, Guvernul a scos din istoria Revoluţiei oraşe-martir, precum Braşovul sau Aradul, în schimb consacră un rol determinant pentru localităţi precum Lugojul, unde au murit doi oameni, sau Caransebeşul, cu un mort, a arătat Marian Popescu cteva din consecinţele OG 95.
“Dacă nu ieşea în stradă ţara, Timişoara era acum teren arabil” apreciază Marian Popescu contribuţia cetăţenilor din celelalte localităţi ale României la victoria Revoluţiei din decembrie 1989.

Revoluţionarii au trimis adrese la Parlament , iar parlamentarii au strîns semnături

Asociaţia Luptătorilor din 22 Decembrie 1989 Turda a solicitat parlamentarilor modificarea textului articolelor 1 şi 3 din OG 95, cele ce exclud localitatea din istoria Revoluţiei Române. “Cerem revenirea la sintagma de revoluţie anticomunistă, în locul celei de revoltă şi recunoaşterea contribuţiei la victoria revoluţiei a persoanelor care au ieşit în stradă şi s-au aflat pe baricade pînă la judecarea şi împuşcarea dictatorului Nicolae Ceauşescu (n.r: 25 decembrie 1989) şi nu pînă la fuga acestuia din clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, eveniment petrecut în 22 decembrie 1989” a precizat Marian Popescu. Preşedintele asociaţiei revoluţionarilor turdeni spune că textul OG 95 a ajuns la comisiile juridică, respectiv la cea de muncă şi protecţie socială din Senat. Comisiile trebuie să analizeze OG 95 şi să dea un aviz pînă în 3 martie. “Sperăm că Parlamentul va respinge OG 95 în forma actuală”.

Pe de altă parte, parlamentarii de Turda şi Cîmpia Turzii, respectiv deputaţii Mircea Irimie şi Ion Moldovan, cărora li s-a alăturat senatorul Alexandru Cordoş, au strîns semnături de la colegii lor, în favoarea modificării textului OG 95. “Azi (n.r: miercuri, 11 februarie) vom depune lista cu semnăturile la secretariatele celor două camere ale Parlamentului” a declarat deputatul Mircea Irimie. Acesta şi-a exprimat convingerea că premierul Victor Ponta va ţine cont de demersul parlamentarilor de Cluj în favoarea revoluţionarilor turdeni. Mircea Irimie a precizat că, pe lîngă modificarea textelor incriminate din OG 95 din 29 decembrie 2014, ce au ca şi consecinţă scoaterea Turzii de pe harta Revoluţiei Române, alături de ceilalţi doi parlamentari din zonă, respectiv deputatul Ion Moldovan şi senatorul Alexandru Cordoş, au propus acordarea titlului de oraş-martir pentru Turda. “Dacă demersul nostru nu va fi respectat, ne vom adresa Avocatului Poporului” a mai menţionat deputatul turdean.

Emil HĂLĂŞTUAN