Gazul azer – o alternativă tot mai sigură la livrările de gaz rusesc în Europa

Azerbaidjanul va semna săptămîna aceasta, la Baku, acorduri cu importatori europeni de gaz azer, în cadrul celui de-al doilea stadiu de exploatare a zăcămîntului de gaz Shah-Deniz.

Forările la zăcămîntul Shah-Deniz se vor desfăşura într-un ritm care să permită obţinerea primului gaz deja în 2018, a anunţat preşedintele Companiei Petroliere de Stat a Azerbaidjanului (SOCAR), Rovnag Abdullaev. Tocmai în jurul acelei date este preconizat să fie dat în exploatare şi gazoductul Transadriatica (TAP), aprobat ca traseu pentru transportul de gaz din regiunea caspică prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică spre sudul Italiei şi mai departe în Europa de Vest.

Ca primă sursă pentru proiect a fost ales gazul din a doua etapă de exploatare a zăcămîntului Shah-Deniz. Este analizată şi posibilitatea ca, în perspectivă, la acest proiect să se ralieze, cu zăcămintele lor, Turkmenistanul şi Kazahstanul. Capacitatea iniţială a gazoductului TAP va fi de 10 miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea majorării acesteia pînă la 20 miliarde de metri cubi. Ţinînd cont de traseul aprobat de consorţiu se poate presupune că principalii cumpărători vor fi în prima etapă Italia, Grecia şi ţările balcanice.

Pe o poziţie oarecum separată se află în acest şir Grecia: SOCAR plănuieşte să cumpere 66% din acţiunile operatorului sistemului grecesc de transport al gazului DESFA. Această afacere a fost aprobată din partea greacă în vara anului curent, de consiliul director al Hellenis Petroleum (35% din acţiunile DESFA) şi de agenţia de privatizare HRADF (31% din acţiuni). În ceea ce priveşte SOCAR, aceasta, după cum subliniază reprezentanţi ai DESFA, “şi-a îmbunătăţit oferta” şi a acceptat să plătească 400 de milioane de euro pentru 66% din acţiuni.

O delegaţie a SOCAR a desfăşurat o vizită la Atena. Partea greacă a informat delegaţia azeră că decizia finală a Comisiei Europene privind transferarea către SOCAR a 66% din acţiunile operatorului grec va fi luată în al doilea trimestru al anului 2014.

Afacerea convine ambelor părţi. Astfel, reprezentanţii HRADF au declarat că “vor primi cu mare satisfacţie SOCAR pe piaţa Greciei, ca pe un partener strategic şi foarte serios”, care va contribui decisiv la dezvoltarea economică a ţării. În opinia agenţiei de privatizare, “avantajele vor fi numeroase atît pentru consumatorul grec, cît şi în ceea ce priveşte caracterul concurenţial al economiei greceşti”.

În ceea ce priveşte SOCAR, aceasta rămîne fidelă strategiei sale: de a cumpăra, pe măsura posibilităţilor, sistemul de distribuire a gazului al acelei ţări care cumpără gaz azer. Drept exemplu poate fi dată Georgia, dar şi Turcia, în aceasta din urmă SOCAR devenind şi proprietarul celui mai mare complex petrochimic, Petkim.

Grecia consumă anual circa 2,8 miliarde de metri cubi de gaz, cea mai mare parte reprezentîndu-l gazul rusesc de la “Gazprom”. Însă, după ce gazoductul TAP va fi dat în exploatare, situaţia s-ar putea schimba radical.