Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 175

O gală a elitelor academice. Înscrisă pe agenda Zilelor Academice Clujene, cea de a 175-a Gală s-a aflat sub semnul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, fapt subliniat, în introducere, de amfitrionul manifestării, Acad. Nicolae HÂNCU, cel care l-a invitat la microfon pe Acad. Emil BURZO, preşedintele Filialei cujene a Academiei Române, pentru a detalia subiectul.

  Acad. Emil BURZO – ACADEMIA ROMÂNĂ LA 150 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE. Distinsul vorbitor sublinia, între altele, că împlinirea a 150 ani de la înfiinţarea Academiei Române se constituie drept un eveniment important, cu un deosebit impact în ceea ce azi definim cultura şi ştiinţa în ţara noastră. Sub cupola acestui for ştiinţific s-au înfiinţat şi dezvoltat institute de cercetare, care prin rezultatele obţinute pe parcursul anilor au marcat profund evoluţia cunoaşterii în variate domenii, contribuind din plin la realizarea a ceea ce numim astăzi o societate bazată pe cunoaştere. În toţi anii scurşi de la înfiinţare, Academia Română şi-a desfăşurat activitatea în serviciul naţiunii române. Să ne reamintim începuturile care au creionat Academia Română definită drept cel mai important for al cunoaşterii. La data de 31 martie/12 aprilie 1866, C. A. Rosetti, ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice, a înaintat Locotenenţei Domneşti un înscris prin care se supune spre aprobare proiectul de regulament al aşa-numitei Societăţi Literare. Prin decretul Nr. 582 din 1/13 aprilie 1866 al Locotenenţei Domneşti se decide înfiinţarea Societăţii Literare, cu misiunea de a stabili ortografia, gramatica şi dicţionarul limbii române. Societatea Literară Română şi-a început activitatea în anul următor, sub denumirea Societatea Academică Română. Membrii fondatori ai acesteia au fost aleşi dintre persoanele „ce se deosebesc prin meritele şi lucrările lor de literatură”. Membrii fondatori au fost patru din Muntenia, cîte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia, precum şi cîte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi respectiv reprezentanţi ai aromânilor sud-dunăreni. În anul 1879 Societatea Academică Română a fost declarată printr-o lege specială institut naţional, sub denumirea de Academia Română. În paralel cu evoluţia societăţii umane, numărul secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române s-a diversificat, astfel că în prezent există treisprezece secţii de specialitate, care înglobează personalităţi din toate ramurile ştiinţei şi culturii din ţara noastră. Personalităţi de excepţie din întreaga lume au fost alese membrii de onoare ai Academiei Române. Momentul aniversar, împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, reprezintă şi momente aniversare ale Institutelor de cercetare din cadrul Filialei Cluj a Academiei Române. Istoria acestor institute, deşi „zbuciumată” de schimbările politice care au avut loc de-a lungul anilor, poate fi apreciată a se fi desfăşurat sub semnul competenţei, al scoaterii la lumină a unor noi adevăruri, deşi uneori limitate de considerente ideologice. Cu denumirea „Muzeul Limbii Române” s-a înfiinţat la Cluj actualul Institut de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“, pe lîngă Facultatea de Litere a Universităţii Regele Ferdinand I, de către Consiliul Dirigent, în şedinţa din 27.08.1919, acesta intrînd în activitate începînd cu anul 1920, după planul prezentat de Sextil Puşcariu, care a fost de altfel primul său director. După organizarea Academiei Române, această unitate a devenit parte componentă a acesteia şi a primit actuala denumire de Institut de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”. Cu denumirea „Arhiva de Folclor” a Academiei Române, actualul Institut Arhiva de Folclor a fost înfiinţat pe lîngă Muzeul Limbii Române al Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj, în sesiunea Academiei Române din mai 1930, în anul 1949 devenind sector de cercetare în cadrul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară, separîndu-se ca unitate distinctă în cadrul Filialei Cluj în anul 1990. Institutul de Istorie s-a înfiinţat la data de 1 februarie 1920, înregistrînd pe parcursul celor 96 ani de activitate mai multe etape de evoluţie, în anul 2002 primind actuala denumire de Institutul de Istorie „George Bariţiu”. Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, înfiinţat mai recent, la data de 3 martie 1990, este continuatorul şi moştenitorul ştiinţific al tradiţiilor din domeniul cercetării promovate incă din anul 1920 de către Institutul de Istorie Naţională, Institutul de Studii Clasice sau seminarul de istoria Artei, incluse în anul 1949 în nou-înfiinţatul „Institut de Istoria Artei”. Centrul de Studii Transilvane a fost înfiinţat la Cluj-Napoca în anul 1991, pentru început cu statut de filială a Fundaţiei Culturale Române Bucureşti şi integrat în anul 2007 în structura Institutelor de Cercetare ale Academiei Române, Filiala Cluj. Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai“ din Tîrgu-Mureş a luat fiinţă în anul 1957, iniţial ca secţie a Bazei de Cercetări ştiinţifice a Academiei Române. După anumite transformări revine în anul 1990 sub autoritatea Academiei Române. Biblioteca Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, în cei 66 ani de existenţă, se relevă ca o importantă instituţie cultural-ştiinţifică, care adăposteşte fonduri istorice de carte, tipărită şi manuscrisă, cele mai vechi piese depăşind vîrsta de 800 de ani, fiind adevărate comori culturale. Institutul de Speologie a fost înfiinţat la data de 26 martie 1920, director pe viaţă al acestuia fiind numit savantul Emil Racoviţă, pentru început fiind încadrat la Universitatea din Cluj. În prezent, o secţie a acestui institut cu sediul la Bucureşti îşi desfăşoară activitatea de cercetare sub egida Academiei Române, Filiala Cluj. Colectivul de Geografie al Institutului similar din Bucureşti fiinţează începînd cu data de 1 octombrie 1947. Observatorul Astronomic Cluj s-a constituit ca o unitate de cercetare şi învăţămînt a Universităţii Clujene, activitatea de cercetare a acestuia debutînd în anul 1933, fiind transferată la Academia Română în anul 1951. Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” a luat fiinţă în anul 1950/1951 şi s-a constituit pentru început drept secţie de Matematică a Filialei Cluj a Academiei Române, transformat în anul 1990 în Institut de Calcul. Toate unităţile de cercetare componente ale Academiei Române – Filiala Cluj au trecut pe parcursul anilor prin transformări şi afilieri dictate de regimurile sociale ce s-au perindat. Prezentarea, deşi succintă, a istoricului institutelor şi a personalităţilor care s-au remarcat prin importante realizări în domeniile culturii şi ştiinţei, pune pregnant în relief contribuţii de mare importanţă la tezaurul de cunoştiinţe şi valori, atît pe plan naţional, precum şi internaţional. Cultura este un element fundamental al cunoaşterii – a mai spus Acad. Emil Burzo.

Prof. dr. Monica ACALOVSCHI, Prof.dr. Iurie ACALOVSCHI – DE LA IGUAZU LA STRÎMTOAREA MAGELLAN; O CĂLĂTORIE ÎNTR-O ALTĂ LUME. O ilustră familie de medici clujeni, cu performanţe profesionale remarcabile şi cu o carismă formidabilă, a purtat asistenţa într-o călătorie fantastică, deloc imaginară, prin America de Sud. Totul povestit cu şarm şi într-un ritm debordant – de la Santiago de Chile, oraşul cu vegetaţie extrem de bogată şi clădiri moderne ce alternează cu cele din perioada colonială; trecînd prin istoria statului Chile (cu preşedintele Allende şi puciul din 11 septembrie 1973, urmat de regimul militar al lui Pinochet, cel al lui Bachelet ş.a.), vizita în Patagonia, cu toate minunăţiile de acolo, Parcul Naţional din Sudul Statului Chile, apoi Puerto Natales, Strîmtoarea Magellan şi oraşul Punta Arenas între Atlantic şi Pacific; vizita în oraşul-port Valparaiso (cu casa muzeu a lui Pablo Neruda); cu autobuzul prin Anzi, pînă la Mendoza; Argentina, cu Buenos Aires (care seamănă cu Parisul!) şi memoria încă puternică a Evitei Peron, al cărei sicriu a peregrinat prin Europa vreo 20 de ani pentru ca, în 1973 să fie readus în Argentina, unde odihneşte în cavoul familiei Duarte din Buenos Aires; Buenos Aires, oraşul unde se dansează tango şi pe stradă (v. studiul medical „Dependenţa de tango”), Teatrul Colon, Cartierul Italian; Delta fluviului Parana şi Cascadele Iguazu – unde apa se uneşte cu cerul –, cu extraordinara biodiversitate din jurul acestora, ceea ce face ca Parcul Naţional Iguazu să se afle în patrimoniul UNESCO, au încheiat prezentarea călătoriei „într-o altă lume”, cum au numit-o cei doi veritabili exploratori, Monica şi Iurie Acalovschi.

Constantin Ivaneş – MEXICUL FIERBINTE. Un concert cu muzică de foc!, prezentat cu farmecul dintotdeauna de apreciatul om de radio Nini Ivaneş/Sergiu Alex. Legat de tema conferinţei anterioare, călătorul care vine de acolo descoperă uimit că Luis Miguel, cîntăretul lor de inimă, are dreptate: Mexico en la piel, Mexicul ţi-a intrat în sînge: adică, ceva miraculos s-a întîmplat. Aceeaşi muzică de foc cu Juan Gabriel şi Rocio Durcal. „Voi încerca, prieteni melomani, să dezleg misterul. Vă voi lua încet de mînă ţi vă voi duce în Mexic, în sălile lor de spectacol, acolo unde se unduieşte mai întîi, dar clocoteşte mai apoi muzica ranchera, cel mai popular gen muzical al mexicanilor. De care, stană de piatră de-i fi, europeanule, te vei îndrăgosti pe loc. Ne vom bucura de bucuria lor, ascultînd aceşti binecuvîntati mariachi, acolo, sub cerul de legendă şi vis, mereu senin, al Mexicului”.

***

Cea de a 176-a Gală Medicină, Artă, Cultură – organizatori: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj şi Muzeul de Artă – va avea loc miercuri, 29 iunie a.c., de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. În program conferinţa Prof.dr. Andrei Marga – VIITORUL EUROPEI şi un microrecital de vară susţinut de interpreţii vocali Daniel Olaru, Cristian Bogdan şi Ion Stancu; la pian Renata Burcă.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan-Mircea Corpodean