Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 173. MARELE WILL

Dacă anul trecut Galele marcau 450 de ani de la naştere, fericită întîmplarea ca împlinirea a 400 de ani de la moartea lui Shakespeare să coincidă, în 2016, cu o mare aniversare – 19 ani de la debutul Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ. Evenimentul a fost evocat, cu emoţie şi nostalgie, de amfitrionul evenimentului Acad. Nicolae HÂNCU, cel care conduce, de aproape două decenii, această veritabilă instituţie de cultură. Şi, pentru că a fost vorba despre SHAKESPEARE, nu se puteau găsi doi conferenţiari mai avizaţi decît universitarele Michaela MUDURE şi Doina COSMAN, fiecare cu cîte o conferinţă din domeniul lor de activitate.

Prof.dr. Michaela MUDURE – HAMLET, CAVALERUL TRISTEI FIGURI. Între aniversările – comemorările anului 2016: Henry James, Charlotte Brontë, William Shakespeare, Cervantes, oare vor fi auzit unul de altul? Prima parte din „Don Quijote” a fost tradusă în engleză în 1612. Despre traducerile lui Shakespeare în spaniolă a fost vorba în continuare, precum şi despre pertinenta comparaţie Hamlet – Don Quijote făcută de Turgheniev, potrivit căruia Hamlet are puterea raţiunii, iar Don Quijote pe cea a credinţei, amîndoi purtînd cîte o sabie. Ambele texte se încheie cu moartea celor doi eroi, ambii sînt instruiţi, lecturile lor sînt bogate, ambii au cîte o femeie în viaţa lor, dar există diferenţe în ceea ce priveşte vîrsta personajelor, unul fiind tînăr, celălalt bătrîn. Ambii sînt într-o cumpănă în ceea ce priveşte raportarea la realitate…

Prof.dr. Doina COSMAN – ALIENAREA MINTALĂ ÎN DRAMATURGIA SHAKESPEAREANĂ. Problemele legate de psihiatrie sînt foarte bine ilustrate în opera lui Shakespeare, peste 450 de referiri la boli somatice sau psihice regăsindu-se în aceasta. Pe lîngă cele amintite, apar tulburări de personalitate, alienarea mintală (înstrăinarea de sine, însingurarea). Astfel Richard al III-lea nu e un caz tipic psihiatric, dar el uimeşte prin răutatea constituţională, prin paranoia puterii ce-l caracterizează. El se naşte cu o „rană narcisică” şi e autor moral a 11 crime care apar în piesă. Pesonajul a fost analizat şi din punctul de vedere al psihanalizei. Referitor la „stadiul oglinzii”, în actul V, scena 3 aflăm cum Richard se autooglindeşte, reacţie contradictorie la propriul „self”, se autoacuză şi autodamnează, iar în ultima noapte are vise zbuciumate, apar toate personajele/duhuri, el plecînd în mijlocul armatei adverse, ceea ce echivalează cu o sinucidere. Pe de altă parte, Macbeth este un personaj care doar aparent seamănă cu Richard (v. analiza lui Freud în acest sens, care pune problema dacă Macbeth era nebun sau criminal?). Şi aici este vorba despre ispitirea – fantezia puterii (v. actul I, scena 3), imagini eidetice, spectre, viziuni, fantasme, halucinaţii vizuale (v. scena banchetului, actul III, scena 4), halucinaţii complexe induse de droguri (cînd sînt citite componentele drogurilor făcute de vrăjitoare pentru ca Macbeth să-şi vadă viitorul). La Lady Macbeth este vorba despre tragedia deşertăciunii şi dorinţa de putere, dar şi despre o dorinţă de a dobîndi atribute masculine printr-o transformare de sex (?!) Sînt semnalate somnambulismul, misofobia, sinuciderea la Lady Macbeth, care nu scapă de obsesia sîngelui, precum şi problema cuplului alienat şi steril, preocupat de mărire şi putere şi nu de relaţii care să ducă la procreere etc. etc.

SHAKESPEARE ÎN MUZICĂ s-a intitulat foarte interesanta şi, ca întotdeauna, emoţionanta prelegere a reputatului medic şi cunoscător de muzică Prof.dr. Nicolae MIU. Interesantă problematica, cu atît mai mult cu cît Shakespeare se regăseşte în muzica lumii poate mult mai mult decît orice alt autor. Deschiderea – cu uvertura „Regele Lear” de Berlioz, într-o interpretare de zile mari, Royal Philharmonic Orchestra, cu Sir Alexander Gibson la pupitru. Au urmat: foarte apreciata uvertură la opera „Nevestele vesele din Windsor” de Otto Nicolai şi aria lui Falstaff, „L’onore! Ladri!”, în interpretarea lui Tito Gobbi (1975), cel mai mare interpret al lui Falstaff din toate timpurile. Să nu uităm, însă, că şi la Cluj, baritonul Mugur Bogdan a făcut un rol memorabil în „Falstaff”! Piesa „Furtuna” a fost transpusă muzical de Jan Sibelius în uvertura cu acelaşi titlu, prezentată în interpretarea Orchestrei Simfonice din New York, dirijor Leopold Stokovski, şi de Beethoven, în Sonata pentru pian şi orchestră în re minor, nr. 17. op. 31 „Der Sturm” – la pian Daniel Barenboim, magistral! Cei mai mulţi compozitori s-au aplecat asupra dramei „Romeo şi Julieta”. Am putut vedea şi asculta, astfel, o reuşită înregistrare cu Uvertura fantezie „Romeo şi Julieta” de Ceaikovski, în interpretarea Filarmonicii din Bacău dirijată de tînărul Vlad Eniu, aplaudat la scenă deschisă, el fiind prezent în sală alături de distinsul său unchi, Prof.dr. Nicolae Miu; apoi aria Julietei, „Je veux vivre” din opera „Romeo şi Julieta” de Gounod (operă foarte rar montată), cu Angela Gheorghiu; Simfonia dramatică „Romeo şi Julieta” de Berlioz – fragmentul „Grande Fête chez Capulet” – cu Chicago Symphony, la pupitru Sir Georg Solti şi, în fine, „Dansul cavalerilor” din baletul „Romeo şi Julieta” de Prokofiev cu orchestra Teatro alla Scala, dirijor David Garforth. Călătoria muzicală a mai trecut prin „Scherzo” din „Visul unei nopţi de vară” de F .M. Bartholdy în interpretarea orchestrei Teatrului Mariinsky, dirijor Valery Gergiev, apoi aceeaşi operă interpretată de Glyndebourne Opera, cu Ileana Cotrubaş şi James Bowman. Piesa „Hamlet” a fost transpusă muzical de Liszt, în „Poemul simfonic Hamlet”, iar operistic de compozitorul român Pascal Bentoiu în opera „Hamlet”, din care am ascultat Monologul lui Hamlet interpretat de tenorul Ionel Voineag. La final un Brindisi din „Macbeth” cu Anna Netrebko şi Bayerische Staatsoper şi „Moartea Desdemonei” din „Othello” de Verdi cu Mario del Monaco şi Rosanna Carteri, acompaniaţi de Orchestra RAI dirijată de Tullio Serafin. Nemuritoare muzică, mari şi unici interpreţi!

***

Gala cu numărul 174 va avea loc în Săptămîna Mare, miercuri, 27 aprilie 2016, cu începere de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. În programul manifestării: conferinţa Acad. Ioan-Aurel Pop „Istoria Transilvaniei” văzută la Paris; Sergiu Alex va delecta asistenţa cu „O muzică celestă”.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan Mircea Corpodean