Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 172

Cea de a 172-a Gală MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – organizatori Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj – a fost una aniversară, dedicată Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, instituţie care în toamna trecută a aniversat 145 de ani de existenţă.

Deschiderea a aparţinut moderatorului evenimentului, Prof.dr. Nicolae HÂNCU, care salutînd prezenţa la microfonul Galelor a Acad. Doru Pamfil (la acea dată rector al USAMV), a spus că Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară este o cariatidă instituţională a Clujului şi a României, unde s-a întîlnit în mod fericit tradiţia cu modernitatea, unde s-au format oameni de seamă pentru ţară, unde s-a făcut şi se face ştiinţă şi unde este dezvoltat un învăţămînt performant şi, ca urmare, unanim recunoscut naţional şi internaţional.

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR AGRICOL CLUJEAN şi-a intitulat magistrala conferinţă Acad. Doru PAMFIL. Vorbitorul a purtat asistenţa prin istoria Universităţii: de la 1574, cînd pe Dealul Craiului, unde fiinţa Abaţia benedictină Cluj-Mănăştur, se preda agricultura, marcînd apoi alte repere istorice, între care: anul 1773, cînd lua fiinţă Societatea transilvăneană de agricultură sau apariţia, în 1785, a primei cărţi despre Economia stupilor…, hărţi şi gravuri din perioada Clujului medieval, pînă la momentul înfiinţării instituţiilor de învăţămînt din oraş.

„În străvechiul oraş de pe Someşul Mic, ridicat la rangul de municipiu în anul 124, capitală a Daciei Porolissensis, recunoscut centru cultural şi politic din veacurile Evului Mediu şi pînă în epoca modernă, a luat fiinţă în urmă cu peste 145 de ani (1869) una din cele mai vechi şcoli superioare de agricultură din Europa. Domeniul Mănăştur, care din anul 1061 avea stabilit aici ordinul călugăresc al Benedictinilor, a oferit parte din proprietăţile mănăstireşti ca bază a întemeierii Şcolii agronomice clujene. Institutul Agronomic Cluj-Mănăştur a luat fiinţă în octombrie 1869, răspunzînd unor cerinţe izvorîte din progresele înregistrate în tehnologia agricolă şi ca urmare a iniţiativei „Asociaţiei Agricole Ardelene” de înfiinţare a unei şcoli superioare agricole în Transilvania. Odată cu introducerea progresului tehnic în agricultură, a devenit necesară şi organizarea pe baze ştiinţifice a procesului de învăţămînt în acest domeniu, pentru crearea unor specialişti cu pregătire tehnică şi ştiinţifică adecvată. Institutul a fost înfiinţat pe o suprafaţă de cca. 400 ha teren agricol, situat în vestul oraşului Cluj şi în satul Mănăştur şi a funcţionat la început în clădirile unei vechi mănăstiri. La înfiinţare, Institutul a oferit condiţii modeste pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt, adăpostind în vechile clădiri mănăstireşti sălile de curs, laboratoarele, sălile de administraţie, căminul studenţesc şi locuinţe pentru o parte din personal. În această perioadă s-au construit noi clădiri (sediul actual al rectoratului şi decanatelor în anul 1873, sediul fostei biblioteci în anul 1904) şi s-au iniţiat lucrări de amenajare a terenului închiriat în incinta de bază a institutului şi în fermă. La sfîrşitul primului deceniu al secolului al XX-lea, institutul avea o bază materială formată dintr-o incintă cu spaţii de învăţămînt, de administraţie, cămin şi cantină, precum şi o fermă modernă pentru acel timp, în satul Mănăştur. Studenţii institutului proveneau din medii sociale diferite, aceştia fiind organizaţi în diferite societăţi, unele cu caracter utilitar, altele pentru orientarea gustului pentru literatură şi autoinstruire.

În anul 1906, Institutul a fost ridicat la rang de Academie, purtînd numele de “Academia de Agricultură Cluj”. În perioada primului război mondial (1914-1918), cursurile au fost sistate. Făurirea statului naţional unitar român (în 1918) a deschis o nouă etapă în evoluţia şcolii agronomice clujene, în condiţii noi sociale şi beneficiind de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în secolul al XX-lea. Ea a parcurs un drum ascendent, graţie efortului şi competenţei multor generaţii de dascăli şi discipoli. Timp de aproape 50 de ani de la înfiinţare, pînă spre sfîrşitul deceniului al doilea al secolului trecut, Şcoala Agronomică Clujeană a funcţionat cu o singură secţie, -cea de Agricultură, -cu durata studiilor de trei ani. Din anul 1921, învăţămîntul superior agronomic din ţara noastră a fost legiferat la patru ani de studii, din care trei ani, studii teoretice, iar al patrulea, ca stagiu de practică în ferme de stat sau particulare. Din anul 1922, absolvenţii au primit diploma de “inginer agronom”. În această perioadă, s-a terminat construirea spaţiilor de învăţămînt şi a fermei didactice şi s-au dotat laboratoarele. Viaţa studentească s-a diversificat după război, cînd în Academia clujeană studiau tineri din Transilvania, Basarabia şi Vechiul Regat. În anul 1929, prin reorganizarea şi modernizarea învăţămîntului agronomic superior, instituţia a luat denumirea de “Academia de Înalte Studii Agronomice Cluj”. În perioada 1930-1940, baza materială a instituţiei s-a dezvoltat continuu. În 1932 s-a dat în folosinţă pavilionul laboratoarelor, edificiu model pentru acea perioadă. La solemnitatea de inaugurare a pavilionului, în care se află şi Aula Magna a universităţii, a participat Regele Carol al II-lea al României. În acea perioadă a fost organizată ferma experimentală Mănăştur, care s-a completat cu moşiile de la Turda şi Cojocna, donate Academiei clujene de agricultură. Între anii 1940-1945, ca urmare a Dictatului de la Viena, Academia agricolă clujeană (cadrele didactice, studenţii şi o parte din inventarul său) s–a refugiat la Timişoara, unde şi-a desfăşurat activitatea sub denumirea de “Facultatea de Agronomie Cluj-Timişoara”. În anul 1945, Facultatea de Agronomie a revenit la Cluj, iar din 1948 funcţionează sub denumirea de “Institutul Agronomic Cluj”, iniţial avînd o singură Facultate, cea de Agricultură. În anul1959 s-a înfiinţat Secţia de Zootehnie, iar în anul 1962 – Facultatea de Medicină Veterinară. În anul 1977 s-a înfiinţat Secţia de Horticultură, constituind împreună cu Secţia de Agricultură, “Facultatea de Agricultură şi Horticultură”. Între anii 1978-1987, Institutul Agronomic Cluj a funcţionat cu Facultatea de Agricultură şi Horticultură, în paralel cu Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară. Baza materială s-a dezvoltat substanţial în această perioadă, construindu-se spaţii noi pentru Medicina Veterinară şi Zootehnie, pavilionul de mecanizare a agriculturii, patru amfiteatre, sală de sport, seră de legume, iar în paralel s-au modernizat continuu laboratoarele pentru învăţămînt şi cercetare. Numărul studenţilor a cunoscut o creştere substanţială, a crescut numărul burselor, precum şi posibilitatea de căminizare a studenţilor. Din anul 1990, universita-tea este reorganizată în patru facultăţi (Agricultură, Horti-cultură, Zootehnie şi Medicină Veterinară) cu specializări la învăţămîntul de lungă durată, master, doctorat, învăţămîntul la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă.

Din anul 1991, Institutul Agronomic îşi schimbă de-numirea în “Universitatea de Ştiinţe Agricole”, iar din 1995 în Universitatea de Ştiinţe Agri-cole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Sistemul de învăţămînt a fost adaptat cerinţelor Bologna, iar sistemul de credite ECTS este aplicat din 1998.
După 20 de ani de studii de succes în domeniul ştiinţei alimentelor, în anul 2012, departamentul a fost transformat în Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, cu un nou campus modern.

Noua strategie a universităţii vizează extinderea şi consoli-darea relaţiilor internaţionale, modernizarea întregului proces de învăţămînt, de cercetare şi de extensie, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. În prezent, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj- Napoca este una dintre cele mai reputate universităţi ale României. Ea face parte din Consorţiul Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ţară şi din Uniunea Universităţilor Clujene. În prezent, cadrele didactice şi cei 6000 de studenţi ai universităţii beneficiază de condiţii excepţionale pentru pegătirea teoretică şi practică: săli de curs, cîmpuri experimentale şi ferme didactice (la Jucu şi Cojocna, care asigură condiţii optime de practică de specialitate), o grădină botanică, sere cu flori şi sere cu legume, clinici veterinare, o bibliotecă modernă dotată cu toate facilităţile pentru informare. Campusul universitar, situat într-un impresionant parc, oferă studenţilor săi şi alte facilităţi, precum cămine noi şi modernizate, un restaurant, un pub, o cafeterie, o sală de sport, un parc de agrement în Cartierul Zorilor. Studenţii pot efectua practica de vară în Germania, Anglia, mobilităţi studenţeşti în universităţi din Europa. Univesritatea noastră a stabilit relaţii de colaborare cu universităţi şi institute de cercetare din peste 50 de ţări din Europa, Africa, Asia, America de Nord şi de Sud”, a mai subliniat, între altele Acad. Doru Pamfil.
A fost subliniată, în acest context aniversar, şi lansarea volumului al II-lea al Istoriei Universităţii – o istorie de 145 de ani, în cuvinte şi imagini, elaborată de universitarii clujeni Doru Pamfil, Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan.

Muzică cu Grupul vocal ANATHOLIS. Primul grup vocal ce abordează genul pop-opera la Cluj-Napoca, fondat în 1995 de actualul coordonator artistic, tenorul Florin Pop. Alături de acesta, din grup mai fac parte: baritonul Bogdan Nistor, basul Alexandru Stelian Simonfi şi tenorul Gelu Moldovan, acompaniaţi la pian de Krisztian Kosa. Toţi membrii grupului sînt absolvenţi ai Academiei de Muzică „Gh. Dima”, fiind în prezent solişti ai Operei Naţionale Române Cluj-Napoca şi avînd o vastă experienţă scenică. Grupul are o strînsă colaborare cu mezzosoprana Cristina Damian şi cu soprana Ştefania Barz. ANATHOLIS şi-a început activitatea concertistică în anul 2005, evoluînd de atunci în cadrul unor importante evenimente naţionale şi locale, precum şi peste hotare, ca invitat al Accademiei di Romania şi al Centrelor Culturale Române din Veneţia şi Padova. Alte concerte la Lugano (Elveţia), Freiburg (Germania), Alicante şi Murcia (Spania), Matera (Italia). În repertoriul grupului figurează arii şi duete celebre din opere şi operete, canzonette, precum şi alte cîntece din creaţia clasică românească şi internaţională.

Cu ocazia Galei, frumoşii şi talentaţii componenţi ai Grupului ANATHOLIS au oferit un buchet de arii, canzonette, lieduri, cîntece celebre precum: canzonetta napoletană „Funiculi-Funicula” de L. Denza, liedul „Dragu-mi-i, mîndro, de tine” de T. Brediceanu, „Cielito lindo” de Mendoza y Cortez, „Visul meu şi fericirea” din Văduva veselă de Fr. Lehar, cîntecul tradiţional rus „Oci ciornîie”, „Habanera” din opera Carmen de Bizet, „La donna e mobile” din Rigoletto de Verdi, „If I Were a Rich Man” din Scripcarul pe acoperiş de J. Bock, „Time to Say Goodbye”, „Libiamo”- Brindisi din La Traviata de G. Verdi, canzonetta „O sole mio” de E. di Capua.
***
Gala cu numărul 173 va avea loc miercuri, 30 martie 2016, cu începere de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, fiind dedicată împlinirii a 400 de ani de la moartea MARELUI WILL. În program: Prof.dr. Michaela Mudure – HAMLET, CAVALERUL TRISTEI FIGURI; Prof.dr. Doina Cosman – ALIENAREA MINTALĂ ÎN DRAMATURGIA SHAKESPEAREANĂ; Prof.dr. Nicolae Miu – SHAKESPEARE ÎN MUZICĂ.
Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro