Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 166

Ediţia cu numărul 166 a Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ a avut un generic inedit şi incitant totodată – MESAJE AURITE DIN ŢARA MOŢILOR – propunînd o vastă şi, uneori, prea puţin cunoscută temă privitoare la TRADIŢII ŞI FRUMUSEŢI DIN ŢARA MOŢILOR. Şi, în adevăr, aurit a fost mesajul transmis tuturor celor de faţă de dl Silviu PONORAN, nimeni altul decît primarul oraşului Zlatna, funcţie în care se află de 25 de ani!
Prelegerea – veritabilă incursiune în istoria milenară a Zlatnei şi împrejurimilor, a fost precedată de un moment de reculegere în memoria Prof. Pompiliu Manea, prieten şi colaborator al Galelor.

• Dl Silviu PONORAN, om de formaţie enciclopedică, a impresionat asistenţa cu prestaţia sa abundînd în date, evenimente, personalităţi legate de Zlatna (jud. Alba), oraş supranumit ‘’Tîrgul de aur’’, numele românesc fiind derivat din slavă, însemnînd ‘’aur’’. O călătorie din antichitate pînă în zilele noastre, aşadar, de la: prima atestare documentară sub numele Ampellun, pe un altar votiv din anul 158 d. Hr. – ‘’Aici este Zlatna’’ – , din vremea împăratului roman Antonius Pius, pînă la menţiunea din 1347 şi cea din 1387, cînd localitatea este ridicată la rang de oraş, devenind un important centru de exploatare a aurului. Am mai aflat că pe teritoriul oraşului Zlatna există un uriaş tezaur de vestigii arheololgice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, care atestă evoluţia şi continuitatea de muncă şi de viaţă pe aceste meleaguri, că aici au fost descoperite urme de locuire ce indică prezenţa unei aşezări încă din epoca bronzului (Cultura Wietenberg), că din perioada romană au rămas urme materiale constînd din inscripţii, statui, monede şi ceramică.

La Univesitatea din Heidelberg au fost găsite documente în arhiva Martin Opitz referitoare la moţi şi la Ţara Moţilor; între altele, Opitz a fost în Dieta de la Cluj cînd s-a votat ca iobagii români să nu mai aibă voie să meargă călare! Dar tot Opitz a scris, în anul 1622, frumosul poem de 506 versuri, intitulat ‘’Zlatna’’. Datorită industriei miniere – cu sincopele istoriei în ceea ce priveşte exploatarea aurului – oraşul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, aici fiind instalată, de exemplu, în anul 1836, prima maşină cu aburi din Transilvania, cu o putere de 14 CP.
La începutul anului 1600, Gabriel Bethlen, pe atunci Principe al Transilvaniei, a invitat absolvenţi de la Heidelberg să fondeze o universitate la Alba Iulia şi tot el a adus muncitori germani şi slovaci pentru a lucra în mine, perioadă în care la Zlatna a funcţionat o şcoală de minerit.

Istoria Zlatnei – care consemnează prezenţe de la Decebal la Septimius Severus, la Martin Opitz, Avram Iancu (care a învăţat la şcoala generală din Zlatna) sau preotul George Damian şi, mai tîrziu sculptorul Corneliu Medrea, pictorul Sava Albescu, regizorul Horia Popescu ş.a. – se regăseşte în cele peste 300 de inscripţii sau monumente, în cele cîteva biserici cu valoare arhitecturală deosebită cît şi în patrimoniul etnocultural de mare valoare. În pledoaria sa, dl primar Ponoran mai sublinia că trebuie să ne întoarcem la valorile pe care le avem, să practicăm un minerit în folosul nostru, exploatînd zăcămintele pentru a trăi decent.
Zlatna – un oraş care şi-a schimbat complet înfăţişarea şi care ne invită să-l vizităm, mai ales că are şi un complex turistic dotat cu sisteme pilot de utilizare RES, cu pompe de căldură şi concentrator solar de energie termică. Şi mai are o situare naturală care îndeamnă la drumeţie şi refacere în mijlocul unei naturi unice.

• Final de stagiune cu MUZICĂ ŞI DANS DIN ŢARA MOŢILOR. Pentru a întregi caracterul relaxant şi cu parfum estival al serii, inspiratul amfitrion, Acad. Prof.dr. Nicolae HÂNCU, a invitat în scenă Ansamblul de dansuri al Casei de Cultură ‘’Horia Popescu’’ din Zlatna, cu solistul vocal Mircea Târziu, cu un potpuriu de melodii de dor şi de joc, cu versuri dedicate părinţilor, în acordurile instrumentiştilor Nică şi Romică Porcar (taragot şi acordeon), avînd în fundal şi dansatorii, în fermecătoarele lor costume alb-negru, care şi-au făcut numărul în pas domol, pentru a nu deranja liniştea tablourilor din expoziţia permanentă. Cîntece patriotice de mare respiraţie, precum ‘’La Alba Iulia-n cetate’’ sau ‘’Marşul lui Iancu’’ au încheiat evoluţia celor din Zlatna, care au demonstrat, astfel, că şi folclorul îşi poate găsi loc în programul Galelor – folclorul frumos, curat, promovat cu decenţa şi respectul cuvenite tradiţiei. Şi, pentru ca surpriza să fie totală, moţii nu au adus la Cluj-Napoca doar muzică şi joc, ci şi un festin gastronomic cu produse specifice Ţării Moţilor, pe care le-au oferit cu generozitate publicului celei de a 166-a Gale MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ.
La revedere, pînă la toamnă!

Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro
***
Foto: Ioan-Mircea Corpodean