Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe a pierdut procesul de maghiarizare a oraşului Huedin

Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţeanul olandez Landman Gabor, al cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania, a pierdut procesul şi cu Primăria oraşului Huedin intentat pentru a obţine maghiarizarea acestui oraş.

Landman Gabor a deschis prin fundaţia sa procese împotriva mai multor unităţi administrative din judeţul Cluj. Printre acestea se numără oraşul Huedin şi comunele Mihai Vitezu, Baciu, Chinteni, Aghireşu, Bonţida, Căpuşu Mare şi Feleacu iar oraşele vizate sînt municipiul Cluj-Napoca şi Huedin. De asemenea au mai fost fost chemate în judecată Inspectoratul Poliţiei Judeţului Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj. În cazul Huedinului, Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe a cerut ca o serie de acte emise de autorităţile locale să fie în limba maghiară. În cauza înregistrată la Tribunalul Cluj, Landman Gabor nu a chemat în judecată oraşul Huedin ci ‘’comuna Huedin’’, unitate adminsitrativă care nu există în România.

În faza de fond, instanţa a dispus admiterea acţiunii fundaţiei olandeze deşi trebuia să constate lipsa calităţii procesuale pasive şi să respingă cererea lui Landman pentru că nu există comuna Huedin.

Reprezentanţii Primăriei Huedin au atacat hotărîrea cu recurs iar ieri se datoreze contibuabilului interpetarea fiscală care îi estecea mai favorabilă.

Narcis Beciu a mai discutat cu reprezentanţii IMM-urilor din Cluj şi despre Biroul de Asistenţă a Contribuabililor, din cadrul Ministerului de Finanţe, despre care oamenii ori nu ştiu, ori se plîng că funcţionează prost.

„Acest birou, în momentul de faţă, dă rezoluţii pe speţe propuse de către mediul de afaceri, rezoluţii care vin cu întîrziere şi care nu sînt opozabile terţilor. Adică, mai exact, răspunsul domnilor este neasumat, ceea ce însemană că el nu poate reprezenta o bază de discuţii pentru controalele ulterioare, care ignoră această măsură. În momentul în care primeşti o hîrtie de la Ministerul de Finanţe, ca antreprenor o iei în serios şi iei decizii pe baza acelei hîrtii. Peste trei ani te poţi trezi cu un control care să spună că hîrtia aia nu e în regulă şi că deciziile tale, mă rog, au fost luate în mod greşit. Tu spui, totuşi am primit o hîrtie de la voi şi ei pot răspunde că ar fi trebuit să o citim mai bine, pentru că în subtext scrie că acel a nu este un răspuns asumat. Ori lucrul acesta nu e în regulă”, a declarat Beciu, joi, pentru corespondentul AGERPRES.

Acesta a precizat că în opinia sa statul trebuie să se adapteze la nevoiele antreprenoriatului şi nu invers şi a subliniat faptul că a condus timp de 25 de ani o companie.

O altă măsură pe care secretarul de stat a discutat-o cu patronii şi administratorii de IMM-uri este cea referitoare la măsurile care ar trebui luate pentru a se evita falimentarea afaerilor mici de către companiile mari care derulează contracte cu statul şi care nu-şi plătesc subcontractorii.

„Mai avem măsuri pe care ministerul le va propune. Am lucrat la ele în ultimele săptămîni. Una este legată de falimentarea companiilor de către marii contractori care lucrează cu statul şi care refuză să îşi plătească subcontractanţii. Am găsit o măsură pe care împreună cu ANRMAP-ul să o aplicăm, şi anume să solicităm, printre criteriile de eligibilitate, la experienţa în domeniu, raportarea, pe acel sector de activitate, a tuturor subcontractanţilor din ultimii doi ani. Iar atunci cînd acei subcontractanţi sînt raportaţi, antreprenorul, contactorul general, trbuie să prezinte un certificat, un proces verbal de bune practici încheiat cu aceştia, din care să rezulte că toate obligaţiile financiare dintre părţi au fost stinse. Fără acel certificat ar trebui să nu se mai poată prezenta la nicio licitaţie”, a mai spus Secretarul de stat participă la astfel de consulăti în toate judeţele din ţară, care sînt organizate împreună cu oficiile teritoriale pentru IMM-uri. Următoarele întîlnii vor avea loc la Tîrgu Mureş, Braşov, Ploieşti şi Bucureşti.

C.P.