Funcţionarii

RADU VIDA

Nimic nu e perfect pe lumea asta. Nici organizarea şi funcţionarea sistemului funcţionăresc, cu siguranţă. Iar dacă vorbim de… amploaiatul nostru…

Cu toate aceste reflecţii, răutăcioase doar pentru că trecutul apropiat ne este prezent în minte, comportamentul funcţionarilor s-a schimbat radical. Repet: mai e mult de lucru sau, mai exact, e de lucru în permanenţă. Asta, pentru că cerinţele administraţiei publice se schimbă în funcţie de evoluţia societăţii, iar comportamentul funcţionăresc trebuie mereu adaptat noilor condiţii sociale.

Ne limităm la funcţionarii publici din judeţul Cluj şi constatăm că, în rînd cu alte mari oraşe, au avut loc schimbări în bine. Şi, cu toate că întreţinerea lor  reprezintă o povară financiară, suportată de către populaţie, există avantajul că serviciile oferite de către aceştia suplinesc situaţia… neproductivă în  care se află. Generează, însă, servicii. De care avem atîta nevoie! Informatizarea, asigurarea unor locuri de muncă decente, salarii care reflectă posibilităţile societăţii româneşti în acest moment, au condus la servicii prompte, de calitate. Şi – deloc neglijabil – structurile funcţionăreşti au generat alte şi alte servicii, externalizate, să le spunem, care influenţează ca viaţa noastră să devină mai puţin stresantă. Şi, totodată, mai civilizată.

Sigur că există excepţii. Sigur că mulţi dintre cititorii noştri ar putea invoca una sau alta din… întîmplările personale prin care au trecut şi în care  funcţionarii publici au avut un rol important în creşterea tensiunii arteriale şi încordarea nervilor. Nu le căutăm scuze, nici unora ori altora. Trebuie înţeles că încă, nu trăim într-o societate perfectă. Cu alte cuvinte, nici… tagma funcţionarilor nu este una care să ne satisfacă din toate punctele de vedere.  Fără să fiu avocatul nimănui, trebuie să amintesc faptul că, pînă la urmă, şi funcţionarii sînt oameni. Cu necazurile, cu frustrările, cu nenorocirile lor. Dar, spre deosebire de noi, ceilalţi, funcţionarul trebuie să fie mereu la datorie, amabil şi îndatoritor, să asculte mii şi mii de poveşti.. colaterale cazului pe care-l are de rezolvat.

Dar, cum spuneam, lucrurile, în ansamblu, s-au îmbunătăţit vizibil. Şi nu-mi miroase a… laudă de sine faptul că 6000 de persoane au trecut prin furcile formării profesionale în acest domeniu. S-a înţeles, în fine, că funcţionarul nu este un tip)tipă care a terminat nişte studii liceale, are oareşce pile şi-şi aşterne fundul pe un scaun mai mult sau mai puţin tapiţat. Avînd în spatele mutrei acre propoziţia gata pregătită: „Nu se poate!”  A fi funcţionar înseamnă o meserie anume. Să  poţi să faci faţă lucrului cu publicul şi, în deplină corectitudine, să satisfaci toate doleanţele legale.
Doar în 2012, spune un anunţ al ANFP, au participat la cursuri de perfecţionare 1.712 per
soane din administraţia publică. Aceştia se adaugă altor 4.200 şi încă 120 dintre cei care au fost formaţi pentru competenţe de înalţi funcţionari publici.

E drept: există o preocupare la nivelul întregii Uniuni Europene pentru funcţionarea acestui important sector de servicii. La noi, există 8 proiecte finanţate din fonduri structurale, care, cumulate, se ridică la cca. 70 milioane de euro, la care se adaugă încă 15,5 milioane de euro.

Mult? Puţin? Asta e. Şi, cu toate diferenţele  dintre funcţionarii din mediul rural şi urban, cu toate lipsurile din sistem (număr insuficient, salarii necorespunzătoare, echipamente depăşite moral etc.), mă bucur că avem subiect pentru a scrie pozitiv despre un sector care, credeţi-mă, nu este deloc uşor de acoperit.