Folclorul original nu a dispărut pe Cîmpia Transilvaniei

 Dacă e început de noiembrie, atunci la Gherla este şi Festivalul dansului şi cîntecului popular de pe Cîmpia Transilvaniei. Asta e regulă pentru Fundaţia Culturală “Téka”, o instituţie care se respectă, dar care este şi respectată. Semn, că tot ce întreprind este de durată. Festivalul desfăşurat la sfîrşitul săptămînii trecute a ajuns deja la cea de a XVI-a ediţie, ceea ce spune mult despre consecvenţa şi perseverenţa cu care cei de la “Téka”(oricum un simbol al culturii şi educaţiei din această zonă) duc pînă la sfîrşit proiectele lor. Anual ei organizează nu mai puţin de 4 mari festivaluri folclorice, din care două cu participare internaţională. Puţini fac asta în judeţul nostru, şi spre meritul lor sînt şi răsplătiţi( zeci de diplome şi plachete stau dovadă în acest sens, aprecieri multe şi din alte ţări!). La ediţia a XVI -a a festivalului de toamnă au participat peste 150 de interpreţi şi dansatori de pe Cîmpia Transilvaniei, unii trecuţi de prima tinereţe. Chiar am pus întrebarea:oare ce va fi dacă aceşti oameni nu vor mai fi, cine continuă tradiţiile? Am găsit răspunsul chiar în sală (salonul mare al restaurantului CONTE, gazdă ospitalieră şi de această dată), unde am văzut chiar şi tineri, care fac parte din marea familie a amatorilor de folclor din satele de pe Cîmpie,indiferent că e vorba de Valea Unguraşului, Cutca, Palatca, Feldioara, Orman sau Fizeşu Gherlii. Am enumerat doar cîteva localităţi rurale de unde au participat la festival solişti de muzică populară sau dansatori( cei din satul Cutca, comuna Sînmărtin au fost la înălţime şi în acest an, ei au în sînge mişcările ritmice ale frumoaselor şi nepreţuitelor jocuri). Festivalul a debutat cu evoluţia cunoscutului grup „Tradiţii”din Ceaba, condus de apreciaţii interpreţi de muzică populară, fraţii Ioan şi Grigore Zegrean, acompaniat de taraful dirijat de inegalabilul violonist Nelu Boca, cu un program original (rar mai auzim aşa cîntece frumoase!). De fapt toate cele 10 formaţii au fost la înălţime, iar succesul a fost garantat prin faptul că întreaga sală (au fost peste 400 de amatori ai folclorului din toată zona Clujului, dar şi de peste hotare) a cîntat împreună cu „vedetele” serii. Tarafurile – să enumerăm aici fulger doar pe cele din Sic (care a cîntat în prima seară), Palatca sau Gherla – au avut un repertoriu bogat, multe din splendidele cîntece rar se aud în viaţa cotidiană, dar norocul nostru este că mai avem astfel de manifestări artistice care ni le readuc în minte. Chiar de aceea numai cuvinte de laudă pentru organizatori, scopul principal al festivalului fiind conservarea, promovarea şi valorificarea culturii populare tradiţionale de pe Cîmpie, crearea unei percepţii corecte asupra potenţialului cultural-social al acestei regiuni. A fost un bun prilej de întîlnire între dansatorii autentici de la sate cu tinerii care învaţă paşii de dans popular în cadrul cursurilor de iniţiere organizate la oraş.

Cea de a XVI-a ediţie a Festivalului de cîntece şi dansuri populare de pe Cîmpia Transilvaniei a mai avut în program un vernisaj de expoziţie Györkös Mányi Albert, o prezentare de carte al rapsodului şi povestitorului din Fizeşu Gherlii, Hideg Anna( care a citit cîteva din pasajele volumului, dar a şi cîntat), cursuri de dansuri populare pentru copii şi adulţi, iar totul s-a sfîrşit cu obişnuita Casă a dansului, unde acompaniamentul muzical a fost asigurat de taraful de muzică populară „Harmadik”, dar alături de instrumentiştii locali au mai cîntat şi formaţiile muzicale ale satelor invitate. Aşteptăm cu nerăbdare ediţia umătoare! Să mai notăm că la acest mare succes al folclorului nostru au fost părtaşi domnii Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, primarul municipiului Gherla, ing. Marius Sabo, viceprimarul Ioan Neselean şi o parte a consilierilor locali, prezenţi cu toţii la gala festivalului.

SZEKELY Csaba