Fiscalitatea aberantă, piața în contracție, șocurile energetice. Oamenii de afaceri clujeni îngrijorați de „triunghiul morții”

Modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a dat rezultate excepționale două decenii, se pare că și-a atins limitele. Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă. Inflația de două cifre își pune amprenta asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, în timp ce salariile nominale cresc cu o singură cifră. Oamenii de afaceri clujeni, mai ales cei din zona retailer, sunt îngrijorați de modul în care evoluează graficul vânzărilor, de creșterea prețurilor la achiziții de produse și de inflația cu două cifre.

Înainte de a scoate banul, oamenii se gândesc de două ori

Grigore Gambianu este proprietarul a două magazine, unul de produse de bricolaj, în Cluj Napoca și altul de produse fero-metalice în Dej. În opinia acestuia „…încrederea consumatorilor s-a deteriorat și a rămas sub minimele înregistrate în timpul pandemiei din 2020. Eu comercializez produse care nu reprezintă o utilitate imediată. Românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Majoritatea produselor pe care eu le vând intră în această categorie. Prioritare sunt produsele alimentare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț. Am constatat că atunci când prețurile cresc cu 10 % pe an, nu doar că se cumpără mai puțin dar și într-un ritm mai mic, pentru că oamenii se gândesc mai mult înainte de scoate banul din buzunar. Oamenii se îndreaptă mai mult spre zona produselor care au prioritate în biologic, adică alimentele, iar acolo ținta imediată o reprezintă promoțiile. Eu resimt această restrângere financiară, pentru că peste 50% din populație a renunațat la achzițiile pe care nu le consideră de interes imediat, aici intrând și produsele de bricolaj pe care le comercializez. Se cumpără mărunțișurile: pensule, vopsele, cuie, câte un sac – doi de ciment, câte o ușă o dată la două săptămâni, prize, becuri….mărunțișuri” spune Gambianu.

Majorările de taxe au sufocat puterea de cumpărare

Acesta consideră că „…momentan, nici inflația nu dă semne clare de temperare, nici dobânzile nu se îndreaptă spre scădere. Iar consumatorul român, după cum arată cifrele, a înțeles mesajul și și-a ajustat comportamentul. Până acum a intervenit prompt BNR, a salvat leul, a forțat stabilitatea dar pe termen lung acest lucru nu poate fi benefic. Nu reflectă realitatea din piață. În România, scăderea puterii de cumpărare este cauzată în prezent de presiunile inflaționiste și de majorările de taxe, fenomen care a determinat o contracție a consumului și o stagnare a veniturilor reale. Dacă este să o spun deschis, pentru întreprinzătorul român „triunghiul morții” în afaceri este acesta: Fiscalitatea aberantă, piața în contracție, șocurile energetice. Instituțiile statului sunt mereu cu un pas în urmă. Eu înainte de a fi patron sunt economist de profesie și sunt atent la jocul pieței, la evoluția prețurilor și a leului, la achiziții. Nu am o afacere foarte mare, dar din ea trăiesc și nu pot să nu fiu atent la mersul economiei. Faptul că populația este nevoită să își restrângă cheltuielile lunare la produsele și serviciile absolut esențiale ne-a afectat foarte mult. Problema cea mare o reprezintă perspectiva absolut incertă a economiei naționale, pentru că aceasta este rezultanta tuturor afacerilor, de stat sau private, mai mici sau mai mari, mai bune sau mai rele!” – spune Grigore Gambianu.

Piața clujeană de construcții-montaj s-a comprimat

Lilian Macavei este antreprenor al unei companii de construcții – montaj, cu lucrări în județele Alba, Sibiu și Cluj. Acesta a declarat că cele mai mari scumpiri din ultima perioadă în România s-au înregistrat la energia electrică, cu o creștere de peste 55%, precum și motorina, în jur de 36%. „Impactul major asupra bugetului se reflectă atât în facturile care îmi vin la utilități, cât și la prețurile serviciilor și ale produselor de bază – spune Macavei. În prima jumătate a anului 2026, piața materialelor de construcții a trecut printr-un nou val de scumpiri, înregistrând creșteri cuprinse între 15% și 30%. Scumpirile au fost generate de aplicarea taxei de carbon (CBAM) asupra materiilor prime și de costurile energetice ridicate. Oțelul, fierul, aluminiul și cimentul au înregistrat cele mai mari presiuni de preț, fiind direct afectate de noua taxă de carbon (CBAM) aplicată importurilor din afara UE. Materiale precum polistirenul, adezivii și hidroizolațiile s-au scumpit masiv, producătorii invocând creșterea costurilor de producție și ale energiei. Adezivii, pentru polistirenul și placările ceramice au ajuns să coste cu până la 30% mai mult, în timp ce hidroizolațiile au înregistrat salturi valorice de la 200 – 250 lei la intervalul de 260-325 lei per unitate. Acest lucru s-a derulat pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al creșterii inflației. Nu pot să nu adaug faptul că suita deciziilor guvernamentale, unele aberante și fiscalitatea adăugată din anul precedent au continuat să pună presiune pe noi, dezvoltatorii și pe costul final pe metru pătrat construit. Aș aminti, de asemenea, șocurile energetice au determinat costuri mai mari de producție pentru cărămidă, BCA și ciment. Rezultanta acestor factori a făcut ca domeniul construcțiilor să respire din cea în cea mai greu, iar zona imobiliarelor să se comprime!” a declarat Lilian Macavei.

Beniamin Pascu