Filme Premiere cinematografice

Margaret Thatcher : “Sîntem ceea ce gîndim”

The Iron Lady/Doamna de Fier (Marea Britanie, 2011), regia Phyllida Lloyd, nu trebuie pierdut. Şi nu trebuie din foarte multe motive, toate egale ca şi importanţă.

Voi începe cu personajul în jurul căruia se centrează povestea, Margaret Thatcher, personalitate puternică a scenei politice europene şi mondiale preţ de douăzeci de ani. Trecutul glorios şi prezentul decripit sînt puse faţă în faţă, generînd admiraţie şi compasiune deopotrivă. Aceasta este Margaret Thatcher, prima femeie din istoria Marii Britanii care a ocupat funcţia de prim – ministru în perioada 1979 – 1990, bucurîndu-se de trei mandate consecutive ! Cît femeie şi cît politician este întrebarea la care pelicula caută să ofere răspunsuri. Se dau răspunsuri, nu complete însă. Phyllida Lloyd ştie să povestească, ştie să lucreze cu actorii – Meryl Streep, Jim Broadbent, Michael Cochrane, Alexandra Roach, Richard Grant, Iain Glen, Amanda Root,… – , ştie pe ce să pună accent şi pe ce nu, reuşind un film cu un ritm aler şi bine susţinut imagistic, coerent ideatic, cu o coloană sonoră excelentă. Un film care s-a bucurat de 12 premii internaţionale şi alte 15 nominalizări, vizate fiind mai toate categoriile, regie, actori, costume, machiaj,… A fost recompensat cu două premii Oscar (Meryl Streep, respectiv machiaj), cu un Glob de Aur (Meryl Streep), nu le amintesc pe toate, toate însă dau măsura valorii filmului.

Filmul este de Oscar sau Meryl Streep ?, este o altă întrebare des auzită. Filmul este bun fără îndoială. Dar ceea care dă substanţă peliculei este Meryl Streep, un adevăr care trebuie recunoscut şi admis. Meryl Streep face un rol memorabil, unul care ne readuce în memorie roluri de mare forţă interpretativă precum cele din filmele Sophie’s Choice, Kramer vs Kramer, Julie & Julia, The French Lieutenant’ s Woman, The Bridges of Madison Country, The Hours,… Trebuie menţionat ceva. Meryl Streep este deţinătoarea a trei premii Oscar, a altor 114 premii şi 150 de nominalizări, prefer să mă opresc aici, cifrele în sine spun absolut totul.

The Iron Lady este un film bun, care are deja o viaţă internaţională remarcabilă. Pentru personajul care este Margaret Thatcher, pentru Meryl Streep, pentru cea care a dat viaţă personajului – scriitoarea Abi Morgan (dramaturg, romancier, scenarist), pentru contextul istoric şi politic al Marii Britanii (cu multe scene de arhivă), pentru lecţia de viaţă pe care o oferă, pentru lecţia de patriotism chiar, pentru lecţiile politice oferite – nu trebuie omis şi uitat faptul că Margaret Thatcher a fost şi a rămas o conservatoare convinsă – , pentru deschiderile diplomatice oferite, toate la un loc lecţii deschise pentru politicieni, istorici, diplomaţi, economişti, analişti, jurişti, armată,… Toţi avem de învăţat din The Iron Lady. La urma urmei, avem multe explicaţii asupra evoluţiei internaţionale post Margaret Thatcher.

Andre Rieu

Al doilea moment de văzut este la fel de incitant, Andre Rieu – Live in Maastricht 2011 (ora 19.30). Este concertul susţinut de Andre Rieu în Piaţa Vrijthof, 23 iulie, Maastricht (Olanda), oraşul său natal, concert de trei ore în compania celebrei deja The Johann Strauss Orchestra, în faţa a peste 10.000 de spectatori !

Andre Rieu (n. 1949) a început studiul viorii la numai 5 ani, mentorul său fiind tatăl, dirijor al Orchestrei Simfonice din Maastricht. Rieu studiază vioara la Conservatorul Regal din Liege, apoi la Maastricht, respectiv Academia de Muzică de la Bruxelles. În anul 1994 pune bazele Orchestrei Johann Strauss, lovitura fiind dată în 1994 odată cu lansarea albumului Strauss&Co.

Andre Rieu este Knight of the Ordre des Arts et des Lettres (2009), Knight of the Order of the Netherlands Lion (2002), deţinător al Medaliei de Onoare a Provinciei Limburg (Olanda, 2009), distincţii şi titluri care recompensează o activitate artistică exemplară. Am în vedere şi cele două premii ‘World Music Awards’ obţinute de artist şi orchestră ! (cinematograf ‘Florin Piersic’)

Demostene ŞOFRON