Filme: Cinematograf “Victoria” Fassbinder, Herzog, Wenders

Săptămîna în curs este extrem, extrem de interesantă şi atractivă prin evenimentul propus, o parte din peliculele prezentate la Mediaş Ceantral European Film Festival. 7+1, ţară invitată Germania.

Moştenirea Fassbinder  (1945 – 1982) este impresionantă. Vă propun cîteva din filmele de mare notorietate : Veronika Voss, Căsătoria Maria Braun, Germania toamna, Elfi Briest, Lacrimile amare ale Petrei von Kant, Martha, Katzelmacher,  Disperare, Berlin Alexanderplatz, Cînd dragostea este mai caldă decît moartea,…, nu sînt unicele, dar sînt filme care i-au adus notorietatea, i-au adus premii şi nominalizări la mari premii printre care se numără Glden Berlin Bear, Palme d” Or, Hugo, Luchino Visconti Award,…

Fassbinder a fost un om controversat. Aşa este şi regizorul, cu filme care au supărat, care au bucurat, temele alese fiind incomode, de la inumanul din noi la droguri, trădare, parvenire, conflicte sociale, teme gay, pornografie, violenţe domestice/casnice, răpiri, violuri, crime, ororile războiului,…

Două sînt tilurile pe care avem ocazia să le (re)vedem, Lili Marlen (producţie Germania, 1981; cu Giancarlo Giannini, Hanna Schygula, Mel Ferrer; istoria unui cîntec scris şi compus în 1916, un cîntec devenit … şlagăr !) şi Germania toamna (producţie Germania, 1978; acţiune bazată pe un caz real, un afacerist este răpit şi ucis de gruparea teroristă cunoscută sub numele RAF/Rote Armee Fraktion). Rămîn la Fassbinder pentru a semnala şi documentarul Rainer Werner Fassbinder : ultimele lucrări (producţie Germania, 1982; regia Wolf Gemm, cu Franco Nero).

Ca o sugestie personală, propun o Săptămînă Fassbinder la Cluj-Napoca. Avem ce vedea !
Alţi doi mari regizori germani sînt Werner Herzog (n. 1942) şi Wim Wenders (n. 1945), acesta din urmă prezent la TIFF nu cu mulţi ani în urmă. Vom revedea sau vedea Enigma lui Kaspar Hauser  – Toţi pentru unul şi Dumnezeu împotriva tuturor (producţie Germania, 1974, regia Werner Herzog), respectiv Poveşti din Lisabona (1994) şi Aripile dorinţei (1987), ultimele două regizate de Wenders.

Sînt de văzut şi peliculele Nu te teme, Iacob ! (coproducţie Germania, România, 1981, regia Radu Gabrea), Calul din Torino (producţie Ungaria, 2011, regia Tarr  Bela şi Hranitzky Agnes), Fabian (producţie Germania, 1980, regia Wolf Gremm), Şi caii sînt verzi pe pereţi (producţie România, 2012, regia Dan Chişu), Examenul (Ungaria, 2011, regia Bergendy Peter), Drumul e lung (coproducţie Statele Unite, Germania, 1949, regia Herbert Fredersdorf şi Marek Goldstein), Viaţa lui Gustav Klimt (producţie Austria, 2006, regia Raoul Ruiz, cu John Malkovich), Korczak (Polonia, 1990. regia Andrjez Wajda), Revanşa (Austria, 2008, regia Gotz Spielmann; film nominalizat la Oscar), Solo pentru clarinet (Germania, 1993, regia Nico Hoffmann), Toată lumea din familia noastră (România, 2012, regia Radu Jude), Respirînd (Austria, 2011; regia Karl Markovics), Un bărbat ca Eva /Germania, 1984, regia Radu Gabrea), Dumnezeu, Omul şi Diavolul (Statele Unite, 1950, regia Joseph Seiden), Manifestul de la Oberhausen (Germania; scurtmetraje), Ţiganii din Shanghai (Slovenia, 2012, regia Marko Nabersnik) şi De ce fierbe copilul în mămăligă (Ungaria, 2012, regia Deak Krisztina).

Vă supun atenţiei şi pelicula lui Joseph Seiden (1892 – 1974), Dumnezeu, Omul şi Diavolul, film alegorie pe tema vieţii şi a morţii. Banii sînt numitorul comun, ei sînt instrumentele bunăstării, tot ei sînt şi instrumentele morţii. De văzut neapărat !

În fine, tot din categoria must seen face parte şi pelicula Klimt (producţie Austria, 2006), în regia lui Raoul Ruiz, cu John Malkovich în rolul celebrului artist austriac. Klimt (1862 – 1918) este socotit liderul avangardei vieneze, unul din fondatorii Secesiunii vieneze (mişcare artistică pornită în 1897, la Viena, împotriva academismului conservator). Filmul este relevant   pentru Viena la începutul secolului XX, memoriile lui Klimt introducîndu-ne într-un univers artistic fascinant.
(Cinematograf  “Victoria”)
Demostene   ŞOFRON