Filme

În culisele producţiei unui lungmetraj

Cînd se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism (producţie România, 2013) este al treilea lungmetraj al regizorului Corneliu Porumboiu – precedentele sînt A fost sau n-a fost ?, respectiv Poliţist, Adjectiv – , filmul de la care ieşi cu mai multe întrebări decît cu răspunsuri.

Cert este că filmul împarte publicul în două mari şi distincte categorii. Sînt cei cărora filmul le place, sînt cei cărora filmul nu le place, dar în ambele cazuri nici unul nu va reuşi să-ţi spună motivele aprecierii sau respingerii filmului. Dar filmul împarte şi criticii de specialitate, detectînd aici trei categorii, cei cărora filmul le place, cei care resping filmul şi cei… neutri. Aceştia din urmă, de înţeles…

Ca temă abordată, cea de suprafaţă – relaţia dintre un regizor şi o tînără actriţă – filmul nu aduce noutăţi, tema este cunoscută, relaţia nu este de viitor, cunoaştem bine urmările. Porumboiu este interesat de cu totul altceva, alta este aplecarea sa, altul mesajul transmis. Aplecarea vizează culisele producţiei unui lungmetraj, de la scenariu la marele ecran. Mesajul ? Este uşor de citit în imagini şi dialoguri, viaţa deloc lejeră a celor prinşi în mrejele artei spectacolului, regizor, scenarist, actori, ingineri de sunet, cameramani, relaţiile interumane stabilite, priviri atente în culisele unei meserii frumoase, dar grele în acelaşi timp.

Filmul poate fi privit ca un documentar artistic despre film şi realizatorii săi. Poate fi văzut şi ca un film artistic despre lumea artelor spectacolului cinematografic şi teatral. Poate fi văzut şi ca un film pledoarie pentru meseria artistică în toate formele ei. Poate fi văzut şi ca un film formator pentru public, altul faţă de anii debutului lui Corneliu Porumboiu pe marele ecran. Poate fi văzut şi ca un film invitaţie la … turnarea unui film, formula film – în – film este deja şi ea consacrată. În fine, poate fi văzut şi ca film pledoarie pentru exercitarea meseriei de cineast în mod onest. Depinde, repet acest lucru, de gusturile fiecăruia în parte, de cultura de specialitate şi cea generală. Cînd se lasă seara… nu este deloc un film uşor ca abordare cinematografică. Cadrele sînt lungi, seci şi statice, de aici şi plictiseala care pune stăpînire pe spectator. Acţiunea este simplă şi lentă, actorii – Diana Avrămuţ, Bogdan Dumitrache, Lucian Iftime, Alexandru Papadopol, Mihaela Sîrbu – puţini dar buni.

Trebuie atenţie, foarte mare atenţie, numai aşa poate fi înţeles Cînd se lasă seara… Dar chiar şi aşa , filmul este, să nu vă surprindă notele definitorii emise de subsemnatul, abstract, încifrat, codat, filosofie a cinema – ului, care reclamă multe lecturi, foarte multe lecturi. Necazul e altul. De la film ieşi cu întrebări multe şi fără răspunsuri clare (cinematograf ‘Victoria’)

James Hunt vs Niki Lauda. Despre faimă, glorie, bani în F1

Rush – regia Ron Howard; distribuţie CU Alexandra Maria Lara, Chris Hemsworth, Daniel Bruhl, Pierfrancesco Favino, Kristofer Dayne – , tradus la noi prin Rush : rivalitate şi adrenalină (nu cred că era nevoie de completări), te duce cu gîndul la un alt film celebru axat pe cursele F1, Grand Prix (1966, regia John Frankenheimer; cu Yves Montand, James Garner, Toshiro Mifune, Genevieve Page, piloţii Graham Hill, Jim Clark, Jochen Rindt, Jack Brabham, Juan Fangio). De data aceasta însă, miza este mai mare, filmul readucînd în atenţia pasionaţilor de F1, celebra rivalitate James Hunt (campion mondial în 1976) şi Niki Lauda (campion mondial în 1975, 1977, 1984), pe rol fiind anul 1976. Este nu numai rivalitatea a doi foarte buni piloţi, ci şi rivalitatea a doi mari constructori, McLaren şi Ferrari.

Rush este filmul foarte, foarte bine realizat, cu interpretări actoriceşti excelente, cu rezolvări tehnice pe măsura bugetului investit (cca 38 de milioane de dolari). Este filmul despre faimă, onoare, bani, glorie, femei, bunăstare, aventură, viteză, pericol(e), viaţă şi moarte, înclin să cred că va fi şi filmul nominalizat şi premiat. Este filmul de văzut obligatoriu !!! (cinematograf ‘Florin Piersic’)

Demostene ŞOFRON