File de istorie. De la Biblioteca Populară Cluj la Biblioteca Judeţeană de azi

Ca urmare a unei noi Legi de împărţire teritorial-administrativă adoptată în anul 1968, prin care se desfiinţau regiunile, prin decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Cluj, Biblioteca Regională devenea Bibliotecă Municipală. În anul 1973, biblioteca a fost transformată din instituţie de rang municipal în judeţeană, cu atribuţii specifice şi sarcini suplimentare.

Nevoia unui spaţiu în care lectura publică să se desfăşoare în conformitate cu nevoile comunităţii şi care să asigure condiţii favorabile desfăşurării şi dezvoltării activităţii specifice de bibliotecă, precum şi istoricul solicitărilor de construire a unui nou local, îşi are începutul în anii ’60. Însă Biblioteca Judeţeană avea să dobândească o nouă casă mult mai târziu, iar existenţa acestui local impozant şi modern nu poate fi separată de realizarea unei aspiraţii, a unui vis căruia i s-a dedicat regretatul Traian Brad, fost director al Bibliotecii, care a urmărit cu obstinaţie ideea unei construcţii emblematice prin modernitatea arhitecturală şi funcţionalitatea suprafeţelor culturale din interiorul edificiului.

Efortul a fost îndelungat şi anevoios, de la demersurile pentru obţinerea aprobării investiţiei finalizate în anul 1995, la întocmirea proiectelor de arhitectură şi tehnic, la execuţie. Edificiul noului sediu al bibliotecii a fost inaugurat în anul 2002, dar mai era un drum lung de parcurs până la momentul în care serviciile bibliotecii aveau să se regăsească în spaţiile proiectate, amenajate şi dotate cu infrastructura de astăzi. Acest parcurs s-a încheiat abia la 21 decembrie 2010.

Traian Brad, fostul director al Bibliotecii, afirma la un moment dat, văzându-şi visul împlinit, că „nevoia şi dorinţa de înnoire au învins”. Dna Doina Popa, director al Bibliotecii Judeţene între anii 2002-2009, se angaja şi angaja colectivul bibliotecii să continue drumul deschis sub semnul nevoii şi dorinţei de înnoire, împlinind deziderate moştenite, preluând vise, dar visând la rândul ei şi transpunând vise în realitate. Pentru că, aşa cum spunea acelaşi Traian Brad, „pragmatismul, singur, nu este suficient pentru a gândi în perspectivă şi în viitor. Deci, în primul rând, trebuie să visezi […] trebuie să visezi, dar cu ochii deschişi, dacă visezi cu ei închişi nu este suficient”. Astfel, Biblioteca Judeţeană, aşa cum arată ea azi, datorează mult şi d-nei Doina Popa, amprenta managementului său regăsindu-se în multe din realizările şi transformările cunoscute de această instituţie.

Inspirat de aspiraţiile predecesorilor, drumul bibliotecii continuă, oferind membrilor comunităţii clujene un fond de carte atractiv, dar şi o paletă de servicii şi facilităţi tot mai diversificată, modernă şi atrăgătoare.

În spatele acestor realizări se ascund complexe eforturi de tehnologizare, dotare cu cele mai moderne echipamente, înnoire a soft-ului integrat de bibliotecă. În anul 2012, Biblioteca Judeţeană a achiziţionat un soft modern de bibliotecă, QULTO, care permite un mai bun acces al utilizatorilor la serviciile şi colecţiile bibliotecii, dezvoltarea de baze de date şi bibliotecă digitală. Ultima „redută” cucerită este tehnologia RFID care duce biblioteca clujeană în rândul celor mai competitive biblioteci din întreaga lume.

Dar, biblioteca nu este doar un depozit la uşa căruia bat cei care vor să ajungă la cartea dorită. Biblioteca, prin serviciile şi facilităţile create, doreşte să ofere mult mai mult, fiind în acelaşi timp un centru de formare a deprinderilor de lectură, un centru educativ şi creativ. Concursul de desene ale copiilor Eroii cărţilor citite, a cărui primă ediţie s-a desfăşurat în anul 1972, Zilele Bibliotecilor de cartier, care se organizează începând cu anul 1996 la toate filialele în ultima săptămână a lunii septembrie, programul Ora poveştilor, lansat în anul 2010 la Secţia pentru copii şi Filiala „Traian Brad”, programul Citesc o carte împreună cu copilul meu, iniţiat în anul 2011, ori Proiectul Naţional Bătălia Cărţilor, demarat, în anul 2013, în parteneriat cu ANBPR, sunt doar câteva din iniţiativele prin care biblioteca îndeplineşte rolul său de bază, acela de formare a cititorilor încă de la cele mai fragede vârste şi de promovare a lecturii.

Între partenerii statornici ai bibliotecii se numără: Uniunea Scriitorilor – Filiala Cluj, împreună cu care s-au organizat foarte multe evenimente de anvergură: Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Ziua Mondială a cărţii pentru copii (2 aprilie), întâlniri cu scriitori, editori, oameni de litere, Anul editorial clujean, Scriitori clujeni la bibliotecă, Desantul scriitoricesc şi alte activităţi culturale şi de promovare a lecturii; Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, ai cărei masteranzi şi doctoranzi desfăşoară activităţi de cercetare în arhiva Popovici-Petrescu; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, cu care au fost organizate expoziţii tematice; Inspectoratul de Poliţie al Municipiului Cluj-Napoca, împreună cu care au fost realizate activităţi pentru copii şi vârstnici, vârstele cele mai vulnerabile; Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Şcoala de Arte şi Centrul pentru Promovarea şi Valorificarea Culturii Tradiţionale, precum şi alte instituţii de cultură, şcoli şi licee din municipiul Cluj-Napoca sau din judeţul Cluj. Dintre partenerii neinstituţionali pot fi amintiţi: Asociaţia Learn&Vision, Asociaţia Art Image, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj-Napoca, Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat Pro Vobis, Fundaţia Părinţi Clujeni, Asociaţia Margareta Zâmbitoare, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, PATRIR – Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare ş.a.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

– va urma –