Filarmonica de Stat «Transilvania» dă tonul unei noi stagiuni de concerte

Filarmonica de Stat „Transilvania” revine în toamna aceasta pe scena Colegiului Academic, pentru a da tonul stagiunii de concerte 2014 – 2015. Concertul de deschidere are loc vineri, 19 septembrie, începînd cu ora 19, avîndu-i ca invitaţi pe dirijorul olandez Jan Stulen, soprana Carmen Gurban, mezzosoprana Liliana Mattei Ciucă, tenorul Marius Vlad Budoiu şi Cristian Hodrea, bariton în cadrul Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Alături de aceştia, Corul şi Orchestra Simfonică a Filarmonicii vor interpreta renumitul Oratoriu Elias de Felix Mendelssohn Bartholdy.

Jan StulenDirijorul Jan Stulen s-a născut în 1942, în Amsterdam, unde a studiat dirijatul, pianul şi vioara la Academia de Muzică. Pînă în 2008 a condus catedra de dirijat a Conservatorului din Maastricht. Din 1976 pînă în 1992, Jan Stulen a fost dirijor permanent la Orchestra Radio Hilversum. Acolo a realizat producţiile radio a peste 1000 de compoziţii. Repertoriul său cuprinde o arie stilistică largă, de la Bach la lucrări de avangardă sau de jazz. Din 1992, Jan Stulen este dirijor principal la Deutsches Kammer Orchester din Frankfurt, cu care a avut concerte în Italia, Olanda, Germania şi fosta Iugoslavie.

Ca dirijor invitat, Jan Stulen s-a aflat la pupitrul tuturor orchestrelor din Olanda, dar şi pe scenele unor orchestre din Bruxelles, Londra, Lausanne, Zagreb, Leipzig, Hanovra, Frankfurt, München, Kaiserslautern, Stockholm, Aalborg, Monte Carlo, Veneţia, Trieste, San Remo, Milano, Bolzano, Firenze, Koblenz, Giessen, Mannheim, Seul, Atena etc. Prestaţia dirijorală a lui Jan Stulen s-a extins şi în domeniul operei, unde acoperă repertoriul de la Gluck pînă la Britten.

Carmen GurbanSoprana Carmen Gurban este deja o prezenţă consacrată pe scena românească, dar şi pe cea internaţională. Între 1990-2002, a fost solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, iar din 2002 este profesor de canto la Academia de Muzică „Gh. Dima”.

Repertoriul său cuprinde rolurile principale din opere ca Faust de Charles Gounod, Boema, Gianni Schicchi, Madama Butterfly, Suor Angelica, Turandot, Tosca de Giacomo Puccini, Don Giovanni, Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Falstaff, La Traviata, Bal mascat, Trubadurul de Giuseppe Verdi, Liliacul de Johann Strauss. În acelaşi timp, soprana a abordat şi repertoriul vocal-simfonic: Recviemul german de Johannes Brahms, Simfonia a IX-a, Missa Solemnis de Ludwig van Beethoven, War Requiem de Benjamin Britten, Recviemul de Giuseppe Verdi, Elias, Paulus de Felix Mendelssohn Bartholdy, Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart etc.

Carmen Gurban a înregistrat arii de Gounod, Puccini şi Verdi, cu Orchestra Radio din Bucureşti (1992), Recviemul de Dvorák, cu Corul şi Orchestra Radio din Cracovia (dirijor Alexis Hauser, 1993) şi La Traviata, cu Europa Symphony Orchestra din Viena (dirijor Wofgang Grohs, 1996).

Liliana Matei CiucaAbsolventă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, Liliana Mattei Ciucă a urmat apoi cursurile secţiei de canto de la Academia de Muzică „Gh. Dima”, fiind îndrumată de Edith Simon şi Ana Manciulea.

Cariera sa internaţională începe în 1997, cînd este invitată să cînte pe scenele marilor teatre de operă din lume, precum Staatsoper din Viena, Bayerische Oper din München, Opera Bastille din Paris, operele din Monte Carlo, Luxemburg, Liège, Bruxelles, Amsterdam, Madrid, Toledo, Burgos, Porto, Bordeaux, Nancy, Nantes, Amiens, Limoges, Dijon, Berna, Köln, Karlstadt, Trier, Trieste, Lucca, Pisa, Bologna, Malta, Salonic, Mexico City, Monterey, Mazatlan, Houston, New York.

Liliana Mattei a cîntat Requiem-ul de Verdi în Franţa, Requiem-ul de Mozart la Viena, Simfonia a IX-a de Beethoven la Köln, alături de Barbara Hendricks, El amor brujo de Manuel de Falla la Festivalul de la Esternach Luxemburg, Oratoriul de Crăciun de Bach la Cluj, Johaness Passion şi Matthäus Passion de Bach în Germania, Stabat Mater de Rossini la Luxemburg şi Cluj ş.a.m.d. A susţinut recitaluri de lieduri de Strauss, Brahms, Schumann, Schubert în Luxemburg, Mexic, Franţa şi Germania.

Marius Vlad BudoiuMarius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind, cu fiecare apariţie, interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat, în orice context, ca un artist deosebit.

A absolvit Academia de Muzică „Gh. Dima”, promoţia 1994. A studiat cîntul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu. Palmaresul cucerit de Marius Vlad Budoiu este unul prestigios: Premiul I la Concursul Internaţional de Canto „Nicolae Bretan» (Cluj-Napoca, 1994), Premiul I la concursul pentru tenori „Traian Grozăvescu” (Lugoj, 1995), Premiul I şi Premiile Speciale ale Centrelor Culturale Francez şi German din Cluj-Napoca în cadrul Concursului „Mozart” (1995); Premiul III la Concursul de lied „Robert Schumann” (Zwickau, 1996), urmat de Premiul I la Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée» (Brăila).

Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la creaţii mozartiene – Don Giovanni sau Idomeneo – la producţii ale unor autori moderni, ca Bujor Hoinic, Cornel Ţăranu, Valentin Timaru, Constantin Rîpă; de la lucrări de Händel (The Messiah, Judas Maccabeus, Israel in Ägypten) la lucrări ale secolului XX, compozitori ca Benjamin Britten (War Requiem, Serenade, Les Illuminations) şi Arthur Honegger (Le Roi David); a interpretat cu succes roluri precum Lenski (Evgheni Oneghin), Rodolfo (La Bohème), Alfredo (La Traviata), Alfred (Die Fledermaus) şi Barinkay (Der Zigeunerbaron), Nemorino (L’elisir d’amore), Faust (Faust), Pinkerton (Madama Butterfly), Don José (Carmen), Radames (Aida), Cavaradossi (Tosca), Canio (Pagliacci), Turiddu (Cavalleria Rusticana), Don Carlo (Don Carlo) şi Manrico (Il Trovatore), Don Alvaro (La Forza del Destino). În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenorul dramatic cu Otello (Otello de Verdi), Calaf (Turandot de Puccini), iar pe scena bucureşteană evoluează în Samson (Samson et Dalila de Saint-Saëns) şi Lohengrin (Lohengrin de Wagner). Sezonul muzical 2012-2013 l-a găsit pe tenorul Marius Vlad Budoiu în plin avînt profesional, evoluînd sub bagheta lui Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin şi la Teatro alla Scala din Milano.

În decembrie 2012, Marius Vlad Budoiu a devenit manager al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Cristian HodreaBaritonul Cristian Hodrea a absolvit Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, urmînd ulterior cursurile Academiei de Muzică „Gh. Dima”, secţia oboi (clasa prof. univ. dr. Aurel Marc) şi apoi secţia canto (clasa conf. univ. dr. Marius Budoiu). În prezent este solist al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca şi membru al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

În 2006 a participat la cursurile de măiestrie susţinute de Mariana Nicolesco la Brăila, iar în 2007 a fost distins cu Premiul Special „Sigismund Toduţă” la concursul de interpretare cu acelaşi nume din oraşul nostru.

În repertoriul său se regăsesc, în egală măsură, roluri din opere (Boema de Puccini, Bărbierul din Sevilla de Rossini, Carmen de Bizet, Don Giovanni şi Nunta lui Figaro de Mozart, Căsătoria secretă de Cimarosa, Elixirul dragostei de Donizetti), precum şi lucrări vocal-simfonice (Oratoriul de Crăciun, Patimile după Matei şi Cantata cafelei de Bach, Recviemul şi Misa Încoronării de Mozart, Misa în Do major şi Simfonia a IX-a de Beethoven, Dettinger Te Deum, Funeral Anthem for Queen Caroline şi Messiah de Händel, Nelson Messe şi Theresienmesse de Haydn, Recviemul de Fauré, Oratoriul de Crăciun de Saint-Saëns, Die erste Walpurgisnacht de Mendelssohn, Oratoriul de Paşti de Paul Constantinescu, Par ce fil d’or de Mihai Mitrea-Celarianu, Dedicaţii de Cornel Ţăranu).

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
ziarulfaclia.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.