Festivalul Internațional „George Enescu” 2023: Vă place Brahms?

Cu siguranță, da. Așa cum ne-au plăcut și interpretările celor două tinere de mare talent, Maria Marica (Cluj-Napoca; vioară) și Alexandra Segal (Israel; pian), ambele câștigătoare ale Concursului Internațional ”George Enescu” 2022.

Duminică, 3 septembrie, a fost să fie a doua seara a Festivalului Enescu la Cluj-Napoca-organizator inspirat Asociația Culturală Play/Sibiu-, festival ce propune tot la 2 ani, prin turnee, cunoașterea tinerelor valori naționale și internaționale, în marea lor majoritate nume cunoscute și apreciate deja, validate nu numai în concursuri, ci și în prezențe scenice (concerte, recitaluri camerale) de succes.

Programul serii a cuprins două lucrări de Johannes Brahms-Sonata pentru pian  în fa minor op 5, nr 3 și Sonata pentru vioară și pian nr 1 în sol major op 78-și una de Clara Schumann, 3 romanțe pentru vioară și pian op 22, plus un bis, Cântece fără cuvinte de Mendelssohn Bartholdy, în fața unui public care a umplut cocheta Sală Studio a Academiei Naționale de Muzică ”Dima”. ȘI cei care au fost  prezenți nu au avut deloc ce regreta, recitalul ridicându-se la nivelul dorit, unul care ne face să ne dorim mai multe recitaluri camerale în stagiunea ce se va deschide în scurt timp.

Brahms, Brahms care ne lăsa scrise următoarele: ”Imediat ideile vin peste mine, direct de la Dumnezeu și nu numai că văd teme distincte cu ochii minții, dar ele sunt și îmbrăcate în formele, armoniile și orchestrațiile potrivite”, cuvinte care s-au regăsit și în interpretările celor două sonate.

Alexandra Segal a deschis recitalul cu Sonata pentru pian în fa minor op 5 nr 3, compusă de Brahms în 1853. Lucrarea nu este deloc, deloc ușoară și datorită formei adoptate, cinci părți solicitante-Allegro maestoso, Andante expressivo/Andante molto, Scherzo, Intermezzo, Finale. Allegro moderato ma rubato-, cu multe ruperi de ritm, dezvoltări și reveniri la tema inițială. Am putea-o numi Sonata Destinului, prin motivele beethoveniene ce se regăsesc în sonată, motive din Simfonia a 5-a (părțile 1, 3 și 4). Am remarcat echilibrul jocului instrumental, intervențiile viguroase și sigure, gradarea intensităților și nu în ultimul rând, vitalitatea ritmică.

Sonata pentru vioară și pian nr 1 în sol major op 78 (Vivace ma non troppo, Adagio, Allegro molto moderato) de Brahms și 3 romanțe pentru vioară și pian op 22 (Andante molto, Allegretto, Leidenschaflich schnell) de Clara Schumann au evidențiat omogenitatea interpretărilor, specifică duo-urilor bine sudate expresiv, de  o sensibilitate romantică densă. Să nu uităm că Sonata pentru vioară și pian  în sol major op 78 de Brahms este una dintre cele mai lirice compoziții, cu vioara în prim plan, remarcând tușeul colorat și viguros, agilitatea în pasajele de bravură, lirism și grație). Cele 3 romanțe pentru vioară și pian op 22 de Clara Schumann, dedicate iubirii, debordează de pasiune viguroasă, în timp ce Cântece fără cuvinte de Mendelssohn ne aduc aminte de cele scrise de Heinrich Heine, ”Atunci când cuvintele pleacă, începe muzica”.

Maria Marica și Alexandra Segal sunt preocupate, grație arsenalului cromatic pus la dispoziție de cele trei  partituri, de calitatea sunetului prin punerea în valoare a fiecărei note, a fiecărui sunet, putând vorbi apoi despre tonuri și combinații timbrale clare și sigure, creșteri bine gradate și stăpânite, dezinvoltură care impune. Sper și sperăm să le revedem în aceeași formulă și în noua stagiune și, de ce nu, tot într-o seară Brahms. Pentru că, nu-i așa, Brahms place.

Următoarele întâlniri muzicale sub umbrela Festivalul Enescu la Cluj-Napoca, au loc vineri, 8 septembrie, sala Studio (Benjamin Kruithof & Daria Ioana Tudor), sâmbătă 9 septembrie (Avi Avital & Omer Klein) și duminică, 10 septembrie, recital David Grimal (vioară), toate cu începere la 19:00.

Demostene Sofron