Fermierii clujeni și dorințele lor ferme: Suntem sufocați de gradul de îndatorare!

În iunie 2026, prețul de referință al motorinei la pompă se situează în jurul pragului de 9,07 lei / litru. Pentru a diminua costurile de producție, fermierii beneficiază de o schemă de ajutor de stat administrată de Agenția de Plăți pentru Agricultură (APIA), subvenția aprobată pentru anul în curs fiind de 2,697 lei pentru fiecare litru de motorină utilizat în lucrările agricole mecanizate. Este adevărat că bugetul alocat schemei pentru reducerea accizei a fost suplimentat în primăvară și chiar la începutul verii, ajungând la peste 714 milioane de lei pentru a susține fermierii afectați de volatilitatea cotațiilor internaționale. Doar că la pompă, prețul combustibilului urcă 3-4 zile consecutiv, după care scade nesemnificativ. Astfel, prețurile carburanților au înregistrat noi majorări, motorina standard tranzacționându-se în Cluj (joi – 25 iunie) între 8,58 lei și 9,20 lei pe litru, în funcție de stația de distribuție. Începând de la finalul primăverii, fermierii clujeni au redus lucrările agricole, în special aratul, din cauza costurilor ridicate ale motorinei. Lucian Sava-Pop, fermier din județul Cluj, deținătorul a 46 de hectare de teren arabil, menționează: „Prețul ridicat al combustibilului, peste care se suprapune lipsa lichidităţilor, face ca investiţiile de până la 1.800 lei pe hectar să nu mai fie rentabile. Acest lucru ar putea lăsa nelucrate, în toamnă, între 20% şi 30% din suprafeţele agricole!”

Inputuri mari, credite grele, carburant scump, secetă prelungită

Fermierul clujean avertizează că dacă sitiuația va continua să se mențină, agricultura va intra într-o etapă de compromis, cu lucrări reduse la minimum, cu producţii mai mici şi dependenţă crescută față de vreme. În acest context, efectele se vor resimţi în preţurile alimentelor. „Desigur, prețurile vor crește, fără a genera însă penurie -spune Sava – Pop. Dacă ați fi mers pe la 5-6 pompe de motorină în județul Cluj joi, ați fi constatat că majoritatea benzinăriilor au aplicat noi scumpiri. În timp ce OMV și Petrom au menținut joi aceleași prețuri ca în ziua precedentă, celelalte lanțuri de benzinării au crescut prețurile. Lukoil, MOL, de exemplu, au aplicat o majorare de 10-12 bani pe litru, ajungând la pragul de 8,68 lei. Cea mai scumpă benzină standard se vindea joi la stațiile Rompetrol, după o creștere de 5 bani. Eu asta am constatat. De fapt, seria scumpirilor a fost declanșată la finele săptămânii trecute, după câteva săptămâni în care prețurile benzinei la Petrom, liderul pieței carburanților au scăzut cu 1,20 lei pe litru, iar cel al motorinei, cu 0,65 lei pe litru. Această grafică a prețurilor pur și simplu bulversează. Costurile inputurilor au crescut semnificativ. În timp ce prețurile produselor agricole au scăzut, costurile mari de producție și deficitul de finanțare ne-au afectat puternic capitalul de lucru. Inputurile de bază – energie, semințe, pesticide – rămân la un nivel ridicat. Îngrășămintele au suferit majorări substanțiale, punând presiune pe marjele de profit. Un procent mare dintre fermieri au un grad ridicat de îndatorare și întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare pentru capital de lucru. Eu știu că bugetul pentru agricultură este unul extrem de limitat, că APIA gestionează scheme de sprijin financiar pe suprafață și pe cap de animal, derulează programe de agromediu, acordă sprijin pentru zone defavorizate și agricultură ecologică menite să susțină veniturile producătorilor agricoli, dar își are limitele ei ca instituție. Pe de-o parte APIA te ajută, pe de altă parte pierzi din cauza scumpirii carburantului, a inputurilor și a secetei. Kogălniceanu spunea: „Agricultura este maica neamului omenesc care își hrăneşte fiii …” Viața de fermier este plină de imprevizibil. Dacă vremea este surprinzătoare, măcar statul să fie constant în gestionarea situațiilor!” spune Lucian Sava- Pop.

Vinzi ca să scapi de marfă

Lucia Delicote este administrator al unei asociații agricole în județul Alba, peste 80 % din cele 74 de hectare ale asociației fiind cultivate cu grâu, orz și porumb. În opinia acesteia, anul 2026 este un an record: „România se îndreaptă către o recoltă excepțională de grâu, cu o producție totală estimată între 12,7 și 14 milioane de tone. Randamentele medii sunt așteptate să depășească 5 tone/hectar, reprezentând cel mai bun an agricol din ultimul deceniu și un impuls major pentru fermieri după perioadele de secetă din anii precedenți. Este adevărat că în zona Transilvaniei (inclusiv județul Cluj) campania este programată să înceapă în intervalul 25 iunie – 15 iulie, mai târziu față de regiunile sudice care încep la jumătatea lunii iunie, dar mă aștept ca recolta să fie foarte bună. Din datele pe care le dețin, anul acesta România înregistrează una dintre cele mai mari creșteri de randament din Europa, fiind estimată cu 10-15% peste mediile multianuale. Și alte state europene se confruntă cu un stres hidric pronunțat. Grâul, orzul, orzoica bat recolte care de peste un deceniu nu s-au mai văzut pe la noi. Nu știu exact cum va fi cu porumbul și floarea soarelui. Seceta s-a instalat cam devreme anul acesta. Fără irigații nu putem spera la recolete record, ca la grâu. Dar dincolo de aceste aspecte, rămâne marea problemă a fermierului român: prețurile și importurile care destabilizează piața și pun presiune pe fermier. În privința prețurilor, paleta discuției este largă: de la prețurile ridicate ale combustibililor, la prețurile de achiziție la graminee. Pentru că sunt fermieri care obțin producții record, care investesc, dar în privința livrărilor piața este pentru ei o arenă. Pe fondul unei producții mondiale ridicate și a presiunii climatice din alte zone, prețurile de livrare a grâului au tendințe de scădere. Riști să nu câștigi nimic. Ajungi să livrezi așa…la un preț ca să scapi de marfă!” menționează Lucia Delicote.

Beniamin Pascu