Extremiştii maghiari caută din nou motive de scandal

Pe fondul crizei din Ucraina, organizaţiile naţionalist-şovine maghiare încearcă să transforme Transilvania într-un adevărat teatru de dispute interetnice. Astfel, în ultima vreme se poate observa o intensificare a activităţilor cu caracter iredentist, rasist şi naţionalist-revizionist, care urmăresc negarea caracterului naţional-unitar al statului român şi susţinerea unor iniţiative separatiste care aduc atingere integrităţii teritoriale a României.

O astfel de provocare e pusă în scenă în aceste zile la Cluj-Napoca, avînd ca pretext inscripţionarea noilor automate de bilete destinate transportului în comun.

La numai cîteva zile după recepţionarea automatelor de bilete pentru transportul în comun, persoane din rîndurile celor care nu caută decît să incite spiritele în detrimentul unei bune convieţuiri în acest oraş au aplicat pe aceste aparate autocolante cu denumirea ”Kolozsvar”. Imediat după această acţiune, autocolantele cu ”Kolozsvar” au fost şterese, ocazie cu care aşa-zişi “comisari”’ ai societăţii civile au început să reclame ”intoleranţa” din Cluj-Napoca.

Se pare că acţiunea face parte dintr-un joc menit pe de o parte să atragă atenţia opiniei publice cu privire la faptul că municipiul Cluj-Napoca nu este un oraş multicultural, iar pe de altă parte să incite spiritele.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au reacţionat la incidentul creat în jurul automatelor de bilete, arătînd că denumirea Kolozsvar nu are nicio legătură cu investiţia privind modernizarea şi extinderea sistemului public de transport în comun în Zona Metropolitană Cluj. Municipalitatea a precizat că aparatele au fost recepţionate fără însemnul Kolozsvar şi că acesta a apărut ulterior.

„Săptămîna trecută, vineri 14 august 2015, s-a încheiat recepţia celor 61 de automate de eliberare a legitimaţiilor de călătorie, amplasate în staţiile Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Aparatele au fost inscripţionate fără însemnul „Kolozsvar”, modelul şi forma autocolantelor fiind aprobate în cadrul proiectului european „Modernizarea şi extinderea sistemului public de transport în comun în Zona Metropolitană Cluj”, aprobat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 1. Inscripţia „Kolozsvar” a apărut ulterior recepţionării, doar pe o parte dintre aceste aparate. Odată cu darea în funcţiune a sistemului, va exista şi un meniu de informare şi utilizare în 5 limbi: română, engleză, maghiară, franceză şi germană”, a arătat Primăria Cluj-Napoca.

Tot în seria acţiunilor provocatoare s-a înscris prelegerea de aseară legată de Horthy Miklos. Acţiunea a avut loc la sediul Societăţii Muzeului Ardelean de pe strada Napoca şi a fost susţinută de Romsics Ignác, membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe. Evenimentul a fost inclus în programul Zilelor Culturale Maghiare iar amfitrioana evenimentului a fost Kovács Kiss Gyöngy, redactorul-şef al revistei Korunk.

Deşi subiectul Horthy Miklos este unul extrem de delicat şi, mai mult, în România a fost adoptată recent o lege privind ideologia şi simbolurile fasciste, organizatorii Zilelor Culturale Maghiare nu au avut nicio ezitare să introducă în program prelegerea despre Horthy Miklos.
Conform istoricilor, în Europa interbelică, Ungaria a fost primul stat care a legiferat măsuri şovine. Încă din 1920 a adoptat legea privind reglementarea admiterii în învăţămîntul superior, scopul declarat al legii fiind „contingentarea cu înţeleaptă chibzuinţă a numărului studenţilor”. În realitate, era vorba de limitarea la anumite procente a studenţilor aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, din Ungaria au fost deportaţi circa 450.000 de evrei. Dintre aceştia, peste 20.000 de evrei români, polonezi şi slovaci au fost trimişi în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia răsăriteană, la muncă forţată. Alţi peste 50.000 de evrei au fost trimişi de autorităţile horthyste, tot în cursul războiului, în detaşamente de muncă forţată pe teritoriul Ucrainei, iar şase din şapte oameni au murit.

Din Transilvania, regimul horthyst a trimis spre exterminare în total circa 166.000 de evrei, din care circa 15.000 în 1941. Astfel, potrivit istoriografiei, din 825.000 de evrei existenţi în Ungaria înainte de război, au supravieţuit holocaustului doar 260.000.

C.P.