Expoziţie de vară a şcolii de Arte Cluj-Napoca la Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea

Aproximativ 30 de lucrări, reunite într-o expoziţie intitulată sugestiv „Octavian Goga şi Clujul”, realizate de cursanţii şcolii de Arte Cluj-Napoca, în cadrul taberelor de creaţie de la Ciucea, în anii 2009 şi 2010, cărora li s-au adăugat şi lucrări din cadrul expoziţiei itinerante „Clujul – Oraşul Comoară”, pot fi admirate începînd din 30 iunie, în incinta Muzeului „Octavian Goga” de la Ciucea. Joi, 30 iunie, în ambianţa fermecătoare a Castelului, a avut loc vernisajul expoziţiei „Octavian Goga şi Clujul”. Totul, în prezenţa unui public alcătuit din localnici, vizitatori ai Muzeului şi reprezentanţi ai celor două instituţii organizatoare. Amfitrionul evenimentului, actorul Petre Băcioiu, a ţinut să sublinieze excelenta colaborare a celor două instituţii-surori, ambele aflate sub egida Consiliului Judeţean Cluj, „între care s-au creat de-a lungul anilor adevărate punţi de respect”. La rîndul său, Vasile Corpodean, managerul şcolii de Arte Cluj-Napoca, a declarat următoarele: „În urmă cu şase şi şapte ani, în 2009 şi 2010, tot aproximativ în această perioadă calendaristică, începeam cele două tabere de la Ciucea, ale căror lucrări le expunem astăzi la Muzeul „Octavian Goga”. Expoziţia de faţă este una de vară, o avanpremieră a Taberei de creaţie artistică din zona Dejului, care va avea loc în perioada 4 – 9 iulie 2016, cea de la Dej fiind axată pe transpunerea în arte plastice a obiectivelor culturale şi turistice din zona de NE a judeţului nostru. Menţionez că la finalul Taberei de la Dej vom încheia un proiect desfăşurat pe o perioadă de opt ani, iar toate lucrările realizate de cursanţi în taberele precedente ale şcolii, de-a lungul anilor, plus cele din proiectul itinerant „Clujul – Oraşul Comoară”, se vor regăsi într-o importantă expoziţie de prezentare a judeţului Cluj, ce va fi vernistă în luna noiembrie, la aniversarea oficială a 60 de ani de existenţă a şcolii de Arte Cluj-Napoca”. În replică, d-na Ioana Lidia Ilea, managerul Muzeului „Octavian Goga”, a afirmat că noul eveniment cultural realizat în colaborare cu şcoala de Arte Cluj-Napoca o bucură, mai ales fiindcă „e o expoziţie deosebit de bine realizată, de către nişte artişti amatori care stăpînesc neobişnuit de bine mijloacele de exprimare, care pune faţă în faţă lucrările de pictură cu cele de grafică, Ciucea şi Clujul, locuri care i-au fost atît de dragi lui Octavian Goga” (…) „Ciucea – spaţiul unde şi-a cumpărat un castel, ca să-şi petreacă ultima parte a vieţii – şi Clujul, unde a fost numit cetăţean de onoare în 1931 şi unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii”. Declaraţia managerului Muzeului a avut darul să-i inspire actorului Petre Băcioiu o reflecţie poetică: „Eu, ca om de artă şi cultură, vă spun că aceste locuri trebuie păstrate – cum spuneam şi la început – ca punţi între suflete. Iar a veni într-un loc cu un asemenea grad de sacralitate şi istoricitate ne determină să fim foarte mîndri de asta şi cred că, pe viitor, dacă ne mai chemaţi, vom avea cum şi cu ce să răspundem invitaţiilor dumneavoastră”. La finalul vernisajului, Olga Bordas, expertul clasei de pian a şcolii de Arte Cluj-Napoca a interpretat două valsuri de Fr. Chopin, iar Petre Băcioiu a recitat poemul „Revedere” din creaţia „patronului spiritual” al zonei, Octavian Goga.

Dacă pomenim – chiar şi succint – relaţiile cu municipiul Cluj ale marelui scriitor şi om politic Octavian Goga, acestea au fost multiple şi de o mare însemnătate pentru oraş şi Transilvania. Astfel, în anul 1931, Octavian Goga a fost declarat Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj. De asemenea, în anul 1931, la împlinirea vîrstei de 50 de ani, Universitatea din Cluj l-a sărbătorit acordîndu-i titlul de Doctor Honoris Causa, urgentînd astfel procedurile pentru a-l aduce ca profesor la Facultatea de Litere. Din punctul de vedere al activităţii sale politice, Octavian Goga a susţinut la Cluj mai multe întruniri şi în acest sens s-a păstrat pînă astăzi o fotografie din anul 1930, în care tribunul apare susţinînd un discurs într-o clădire a Primăriei clujene, în calitate de şef al Partidului Naţional Creştin. O altă realizare de mare importanţă a lui Octavian Goga a fost sprijinul acestuia, în calitate de Ministru al Cultelor, pentru înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Clujului, în anul 1919, şi pentru construcţia Catedralei Ortodoxe, ce a fost inaugurată mai tîrziu, în anul 1934. Legat de relaţiile cu Clujul ale soţiei lui, Veturia, aceasta după moartea soţului său a reuşit – la rîndul său – în anul 1938, să obţină înfiinţarea unei mănăsiri de maici, la Ciucea. Aici au fost aduse călugăriţe care pînă atunci slujiseră la Cluj, dînd zonei o şi mai pronunţată notă de ortodoxie, care dăinuieşte şi în zilele noastre, la 37 de ani de la decesul Veturiei – petrecut în anul 1979, în Castel.