Expoziția „Pânze, freamăt și șoapte”: Peste 40 de cămăși din Transilvania, reconstituite prin arta acului

Peste 40 de cămăși din Transilvania cusute de femeile din cadrul Asociației „Arta Acului la Cluj” compun expoziția „Pânze, freamăt și șoapte” de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, un proiect grandios care pune în valoare patrimoniul textil tradițional din Transilvania. Cămășile care acoperă zone precum: Sălajul, Țara Moților, Țara Năsăudului, Harghita-Covasna, Sibiu, Avrig, Valea Hârtibaciului au fost cusute manual în perioada 2025-2026 folosindu-se modele veritabile aparținând Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeului Grăniceresc Năsăudean, Muzeului de Etnografie și Artă Populară Târgu-Mureș, Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca și Muzeului Muzeului Etnografic ”Anton Badea” Reghin. Vernisajul expoziției are loc azi, 20 mai 2026, de la ora 18:00, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Pasiunea pentru cusut

Cămășile au fost realizate manual de către femei din Cluj-Napoca, București, Târgu Mureș, Roșia Montană, Zalău, membre ale Asociației „Arta Acului la Cluj”, unite de pasiunea pentru cusut. Proiectul „Cămașa din Transilvania” a fost demarat în anul 2024 cu scopul de a perpetua arta cusutului de ie tradițională, a declarat pentru ziarul Făclia, Monica Suciu, una dintre membrele fondatoare ale asociației. „Proiectul nostru și-a propus să revigoreze, revitalizeze cămașa, s-o scuture de praf din depozitele muzeelor cu care am avut onoarea și bucuria de a colabora. Ne-au lăsat să vedem cămăși care n-au fost până acum expuse, bucăți de pânză salvate și recondiționate de peste 100 de ani. Noi cu drag și emoție le-am reconstituit, le-am dat o nouă viață, respectând tehnicile, culorile, materialele deoarece toate aceste detalii fac o mare diferență. Ne-am inspirat și am încercat să creăm replici cât mai asemănătoare, fiecare dintre noi lăsându-și amprenta personală”, a precizat aceasta.

Monica Suciu a încurajat femeile care doresc să-și coase propria cămașă să participe la atelierul Asociației care se desfășoară lunar la Centrul de Tineret, unde sunt ghidate gratuit, dând exemplu două novice care au în expoziție prima lor cămașă cusută.

Pomul vieții

În expoziție, se află și un pieptar de Avrig din piele cusut de artista Mariana Andone Rotaru care a explicat că instalația „Pomul vieții” este un manifest, în sensul de a realiza că și meșteșugul cojocăritului poate renaște la fel cum se întâmplă în cazul cămășii tradiționale de peste un deceniu: „Rădăcinile sunt ceea ce am moștenit de la strămoșii noștri ca artă a cusutului în piele, iar trunchiul pomului îmbrăcat în pieptarul nou reprezintă generația noastră de astăzi. Noi suntem puntea dintre trecut și viitor. Iar ramurile orientate spre bolta cerească reprezintă generația de mâine și tot ce avem noi obligația să transmitem celor care vin după noi”.

Tineri și talentați

Inspirați de cămășile ieșite din mâinile femeilor de la Asociația „Arta Acului la Cluj” elevii de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca au realizat lucrări care sunt expuse publicului, una dintre lucrări clasându-se pe locul II la Olimpiada Națională de Arte. „Este prima colaborare cu elevii de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”. Ne-am dorit întotdeauna o colaborare cu tânăra generație. S-au mobilizat atât de repede. Pentru noi este o surpriză faptul că au răspuns atât de pozitiv. S-au documentat, au parcurs bibliografie. După orele de curs au muncit în atelier. Când au venit să-și panoteze lucrările erau foarte încântați, pentru ei fiind un lucru deosebit faptul că pot să-și expună lucrările la Muzeul de Artă. Asocierea cu ei ne onorează. Noi, ca și adulți, ne gândim să îi învățăm pe cei tineri, dar acum avantajul este că am învățat noi de la ei. E o bucurie că ne-au primit în lumea lor”, a spus Laura Troșan, restaurator textile la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, și membră a asociației.

Poveștile cămășilor, într-un film pe youtube

De asemenea, restauratorul clujean a spus că proiectul a presupus și o muncă de documentare: „Am făcut fișe de documentare la muzeele partenere unde am studiat piese din depozite, am făcut fișe de obiect după regulile de muzeu, am lucrat cu mănuși ca să protejăm piesele, am lucrat în echipă, am făcut fotografii, strângând o baza de date pe care o vom putea folosi în proiectele viitoare”.

Etichetele pieselor au și un cod QR care trimite vizitatorul spre un interviu cu femeia care a cusut cămașa respectivă. Astfel cămășile prind viață, au o poveste. „Sunt povești emoționante pentru că am conceput interviurile plecând de la documentare, tipul de material, cromatică, tehnică până la partea de suflet, „Cine ți-a pus prima dată acul în mână?”, „Când ai cusut prima cămașă?”, „Ce ai simțit când ai terminat cămașa?”. A fost atâta emoție la unele interviuri”, a spus restauratorul Laura Troșan.

Prin scanarea codulului QR vizitatorii pot afla povestea fiecărei cămăși. Mai mult, interviurile realizate de studenții clujeni Sebastian Uț și Victor Horațiu Croșan au fost integrate într-un film care rulează în spațiul în care sunt expuse lucrările elevilor de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”. De asemenea, filmul va fi difuzat pe un canal de youtube.

Expoziția „Pânze, freamăt și șoapte” poate fi vizitată între 20 – 31 mai 2026, în sălile de expoziții temporare ale Palatului Bánffy, iar din data de 17 iunie 2026 va putea fi văzută la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Tia SÎRCA