Expoziția Absolvenților UAD Cluj-Napoca-22 | Talent, muncă, originalitate, interes și responsabilitate

*Centrul CREIC, Cluj Innovation Park *

Le-am regăsit pe toate în Expoziția Absolvenților Universității de Artă și Design, 9-17 iulie-ediție ce propune întâlnirea cu lucrările a peste 350 de absolvenți, studii licență și master.

Dacă ar fi să fac un scurt istoric al Expoziției Absolvenților UAD, atunci ar trebui să amintesc spațiul Expo Transilvania, urmat de Muzeul de Artă, de spațiile departamentelor propriu-zise, cum a fost să fie anul trecut, respectiv online cu 2 ani în urmă.

Noutatea absolută o constituie noua locație aleasă, Centrul CREIC, spațiu generos, luminos, încăpător, excelent pentru cele aproape 3000 de lucrări expuse, loc propice pentru un banchet al artelor vizuale, în sensul bun al cuvântului.

Vineri la orele prânzului, am vizitat Expoziția Absolvenților, în plin proces de finalizare a panotării, de punere la punct a ultimelor detalii pentru un vernisaj reușit.

Trei au fost departamentele asupra cărora m-am aplecat, vă supun atenției nume și lucrări având credința că, peste ani, vom avea în tinerii de azi seniorii de mâine ai artelor vizuale clujene. Cu o subliniere care se impune, sunt departamente care, odată finalizate, asigură o mult, mult mai bună și rapidă inserție pe piața forței de muncă, atât în sectorul de stat, cât și în cel privat.

Designul vestimentar aduce în fața celor interesați-eu sper să fie cât mai mulți-34 de absolvenți (24 licență, 10 master). Am mai semnalat reușitele acestui departament, o fac și acuma cu mare plăcere. Dacă am un regret, acela se leagă de absența creațiilor pe cat walk, poate la anul să revenim la normalitatea dorită.

Ca nume, vi-i supun atenției pe: Mihnea Covaci (licență; colecția ”Fallen Angels”), piese de seară, materiale pretențioase, decupaje și croi de calitate;  Simon Eszter Nora (master), colecția ”Melodie Memoire”; Teodora Frâncu (master; colecția ”In Bloom. Costum și veștmânt. Costumul de teatru între funcționalitate și experiment”); Carina Hărșan (licență; ”Momo. Cercetarea și integrarea poveștilor copilăriei în moda contemporană. Influența jocului în vestimentație”).

Design înseamnă mobilier, bijuterii, reamenajări de spații, materiale sustenabile într-o locuință, identități vizuale, cafenele…, relația om-mediu natural nu în ultimul rând.

Mă opresc asupra câtorva absolvenți: ”Identitate vizuală pentru Grădina Botanică Alexandru Borza din Cluj-Napoca” (prin insigne, pliante, afișe, bilete, un concept nou și convingător); Natalia-Maria Chiș (master; Asocierea lemnului și materialelor sustenabile într-o locuință, miceliul, rădăcina ciupercilor, ar putea fi un element important al unei lumi durabile; structurile de miceliu sunt mai rezistente la căldură, ușoare și hidrofobe, putând fi modelate în diferite forme pe măsură ce miceliul crește); Diana Trifan (licență; ”Bijuteriile Sânzienelor în zi de sărbătoare”), Ecaterina Porcescu (”Reactivitatea conexiunii dintre om și mediul natural”), Alexandra Mârza (master; ”Sunshine. centru pentru copii cu tulburare de spectru autist”; excelent gândit și materializat faptic); Adriana Buză (licență; Teatru în cafenea, cafenea în teatru); Gloria Grinceac (Campanie vizuală pentru Depozitul de Film, o poveste și tristă, și adevărată).

Conservare-Restaurare surprinde din nou. Absolvenții promoțiilor anterioare lucrează în marea lor majoritate în muzee importante (Muzeul de Artă Cluj-Napoca, ASTRA Sibiu, Bruckenthal, Muzeul de Istorie a Transilvaniei Cluj, Muzeul Etnografic…) sau în ateliere private din țară și de peste hotare (Franța, de exemplu). Studenți fiind, lucrează sub contract, pe șantiere ale Ministerului Culturii, șantiere de restaurare pictură murală…

De data aceasta mă opresc asupra absolvenților Eliana Toma, Adrian Roca, Lapohos Reka, Valeria Gavrilă, Bianca Țuca, Kiss Eszter, Rafael Bîrsan, Denisa Molnar, Natalia Benche, Andreea Pocol.

Am un singur îndemn: căutați să vizitați expoziția!

Demostene Sofron

Pictura studenților de la UAD reflectă, în parte, experiența pandemică. Este cazul Flaviei Maria Tritean (“Detaliu”, master). Reprezentarea lui “Venus” (Cosmin-Cristian Cordoș, master) se evidențiază atât prin contururile apropiate de naturalețea femininului cât și prin alegerea verdelui ca și culoare primordială. Admirăm, astfel, un trup de femeie care pare că se desfășoară într-un soi de grădină fantastică, grație coloritului.

Plăcut surprinzătoare este întâlnirea dintre tradiție și modernitate. Unii studenți au ales să se întoarcă în spațiul ancestral sau în universul carceral, redus simbolic la “pâinea cea de toate zilele” – “Calvar” (Radu Vasile Roșu, master), iar alții au optat pentru dimensiunile contemporane care ne fac să ne simțim “alive” (Sonia-Theodora Cireașă, master).

Lumile fantastice ne înconjoară pretutindeni. Dovadă stau lucrările semnate de Cătană Raul- Sebastian, “Mitologie și figurație”, sau Lolu Iuliana Andrada, “De veghe în imaginalia” (ambii master).

În miniaturile Adei Nicolaescu îi descoperim pe “Tălaia și ceilalți” – ipostaze de familie reușite din perioada postcomunistă, perioadă de tranziție (master). “Emoție și sublimare estetică. Momentul surprins fotografic și prelucrat pictural” este o alegere inspirată din partea Béres Krisztina Renata (licență). Îmbinarea dintre paleta culorilor reci și a celor calde, redarea fidelă pe pânză a fotografiilor, geometria personalizată și conectarea tablourilor prin același fir logic, de telegraf, fac din acest proiect unul notabil.

Iordachie Alina Maria atrage atenția asupra portretisticii, cu proiectul “Studiul portretului în dezvoltarea aptitudinilor artistice. Expresie și experiment pedagogic” (pedagogia artelor plastice și decorative).

În materie de Grafică, preferințele studenților dezvăluie și la această specializare dualitatea trecut-prezent, tradițional-modern, ordine-haos, spiritualitate rurală – excentricism urban. Câteva exemple: “Nights Alone” (Cezar Ionuț Mic, licență grafică), litografie – “Trecutul neatins” (Borzasi Johanna).

În cazul lui Țicle-Marian Sergiu, “detașarea de societate” se produce prin retragerea în universul paralel al societății de consum, al avatarurilor virtuale (licență). Linia este continuată de “Dezumanizare”, semnat de Bianca Ioana Demeter (licență).

Metaforă-arc peste timp a mamei, “Matca” Aneimaria Stanciu impresionează prin căldură, prin universul oglindit în privirea maternă (master).

Foto-video abordează teme profunde: memento mori, ființa umană, tăcerea, întorcerea la origini, pandemia, simbioza om-natură, contrastele sociale, bolile secolului 21 etc.

Încă de la un prim contact, ochiul este atras de culorile vii, uneori fosforescente, și, bineînțeles, de mesajele pozitive, îndemnurile optimist-realiste și interogațiile cu majusculă care invită la reflecții personale. Mă refer, desigur, la proiectul semnat Andreica Antonia, “HŌ’IKE MANA’O” (licență foto video, procesare computerizată a imaginii).

Nu pot să nu remarc propunerea de anul acesta a Oxanei Dvornic, cu un titlu complex la fel cum sunt și lucrările în chiar aparenta lor simplitate (coloristică). “Minimalismul /În căutarea esenței, păstrând profunzimea/ Un studiu semiotic” tratează problematici precum originea ființei umane, cuplul androginic, rațiune și materialitate, omul în relație cu timpul, feminitatea, universul muzical din care ne naștem sau omul supus manipulărilor și convențiilor.

Tănase Iulia-Gabriela vine cu un “experiment social”, cum îl numește ea, în lucrarea “Human’s Golden Touch”, unde publicul a fost invitat să interacționeze. Am testat și eu experiența virtuală, pe loc, accesând codul QR indicat pe panou, merită! (licență).

Avem și proiecte care trimit mai mult înspre futurism – “Umbre” de Hîngan Andrei-Alexandru (master) sau “Art of unconscious, surreal photography” de Ilea Diana (licență).

Motive în plus pentru a nu rata nici anul acesta Expoziția Absolvenților UAD Cluj!

Iulia GHIDIU