Experienţa celui mai longeviv director general

Liviu-Turdean • Liviu Turdean a scris, în aproape o jumătate de veac, cea mai de succes poveste într-o industrie complicată, dar cu un „farmec” deosebit •

În 1967, cînd Liviu Turdean a preluat conducerea întreprinderii „Flacăra” (actuala „Farmec”), industria de cosmetică din România era încă în faza de pionerat. După 45 de ani ani, plăpînda fabrică din Cluj-Napoca a devenit un brand naţional, cu capital integral românesc, care a reuşit să-şi facă remarcată prezenţa şi pe pieţele extrem de competitive din Vest. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără dăruirea şi priceperea lui Liviu Turdean. În interviul acordat ziarului „Făclia”, Liviu Turdean povesteşte cum a ajuns în fruntea companiei clujene de cosmetice şi care este secretul succesului său.

Rep: Domnule Liviu Turdean, aţi rămas în istoria industriei româneşti pentru cea mai longevivă experienţă în funcţia de director general al unei companii. Care a fost drumul dumneavoatră spre această performanţă şi cum aţi ajuns la conducerea companiei „Farmec”?

Liviu Turdean: Provin dintr-o familie de ţărani „mijlocaşi” din comuna Grebenişul de Cîmpie, din judeţul Mureş. Am fost opt copii acasă, la noi în comună fiind o tradiţie să ai cît mai mulţi copii. Sărăcia era mare şi viaţa era foarte grea la sat. Părinţii mei au avut însă o calitate deosebită, au ştiut cît de important este să ai carte şi ne-au trimis pe toţi opt la şcoli. Eu personal, după şcoala generală din comună, am urmat cursurile gimnaziului unic, care era la opt kilometri distanţă, într-o comună din apropiere. Mă trezeam dimineaţa la ora şase, ca să pot ajunge pe jos la şcoală. După ora unu, veneam, tot pe jos, acasă. Cum ajungeam, mă ocupam de hrănirea animalelor din curte, deoarece părinţii şi fraţii mei mai mari erau la munca cîmpului. Seara, îmi făceam lecţiile pentru a doua zi la lumina lămpii cu petrol, deoarece nu era curent electric în comună. După gimnaziu, am terminat, la Blaj, Liceul Economic. Atît şcoala generală, cît şi gimnaziul şi liceul le-am terminat ca şef de promoţie. După această etapă, am urmat cursurile Facultăţii de Comerţ din cadrul Institutului de Ştiinţe Economice din Bucureşti, ocupînd locul doi la absolvire. Să ştiţi că atît gimnaziul cît şi liceul şi institutul le-am făcut în condiţii materiale foarte grele. Părinţii mei nu mi-au putut da bani, deoarece nu aveau un venit de la CAP-ul (Cooperativa Agricolă de Producţie) la care lucrau în comună. Facultatea am făcut-o în condiţii mai uşoare, deoarece am avut, în toţi anii, bursă şi o indemnizaţie bănească pentru întreţinere, pe baza notelor bune luate la examene. Viaţa grea pe care am avut-o în şcoli, pe lîngă diplomele obţinute, m-a călit şi m-a ajutat foarte mult să lupt mai departe. Lupta asta a început cu o funcţie de execuţie, apoi am fost şef de serviciu şi, în final, director la o întreprindere industrială, respectiv la SC „Farmec” SA din Cluj – asta se întîmpla în 1968. Am preluat această întreprindere pe care am condus-o peste 43 de ani, fiind declarat de presă cel mai longeviv director general din România. În aceşti ani, am dezvoltat continuu această întreprindere, pînă cînd a devenit producătorul numărul unu de cosmetice din România şi una dintre cele mai moderne şi mai mari întreprinderi cosmetice din Europa. „Farmec” are o vechime de peste 120 ani, fiind printre cele mai vechi întreprinderi industriale din România.

Rep: Care a fost strategia ce a dus la dezvoltarea Farmec şi la succesul de care se bucură azi pe plan intern şi extern?

Liviu Turdean: Desigur, am folosit mai multe strategii, şi voi aminti doar cîteva, pe care le consider esenţiale. Astfel, deosebit de important pentru mine a fost să iubeşti întreprinderea ca şi pe familia ta. De multe ori am sacrificat mai mult timp pentru întreprindere decît pentru familie. Nu puteam face acest lucru fără soţia şi fără familia mea, care m-au înteles sub acest aspect. În multe nopţi mă aflam în întreprindere să urmăresc cum se lucrează în schimbul doi şi trei, iar de sărbători eram la lucru pentru a întocmi studii şi strategii pentru bunul mers al întreprinderii. Dar familia m-a înţeles şi m-a sprijinit. Un accent deosebit l-am pus pe salariaţi. Am dorit ca toţi angajaţii să simtă că fac parte din marea familie care este întreprinderea. Să aibă siguranţă şi dragoste pentru ea. Să lupte pentru bunul mers al întreprinderii. Să vină cu plăcere la lucru. La asta a contribuit şi faptul că salariul mediu lunar, în toţi anii, a fost mult mai mare decît cel de la nivel naţional. Pe lîngă salarii, am acordat şi premii salariaţilor, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi Paşte, precum şi o cotă parte din profitul anual realizat de întreprindere.

În privinţa organigramei întreprinderii, am considerat că aceasta trebuie să se compare cu o maşină cu mai multe roţi, iar şoferul maşinii ar putea fi directorul general. Pentru ca maşina să meargă bine, trebuie să funcţioneze toate roţile, respectiv toate departamentele din organigramă. Dacă un departament nu funcţionează bine, nu merge bine nici maşina. Totodată, am decis că angajaţii din toate departamentele trebuie să aibă o fişă a postului, cu excepţia muncitorilor, fişă în care să se menţioneze obligatoriu criteriile de performanţă. Am apreciat că retribuţia, premierea şi promovarea trebuie să ţină cont de felul cum se realizează fişa postului şi, în primul rînd, de criteriile de performanţă. Sistemul de salarizare, după părerea mea, este bine să fie stimulatoriu, acolo unde se poate, respectiv să ţină cont de rezultatele obţinute.

O altă prioritate a fost colaborarea bună între departamente şi adoptarea de măsuri concrete, atunci cînd e cazul. Toată activitatea unei întreprinderi trebuie să fie foarte bine organizată, de la nivel de conducere şi pînă la execuţie. Unde este ordine şi rezultatele sînt mai bune.

Rep: După 1990, România a trecut, sau a încercat să treacă, de la sistemul socialist la cel capitalist. Cum a făcut faţă „Farmec” noilor provocări ale pieţei?

Liviu Turdean: Orice director trebuie să cunoască bine piaţa. De piaţă depinde viaţa unei întreprinderi. În acest sens, încă din 1990, „Farmec” a fost printre primele întreprinderi din ţară care a înfiinţat un departament de marketing, format din specialişti. Acest departament a stat la baza departamentului de cercetare, unde lucrau şi lucrează ingineri, chimişti sau farmacişti, care au realizat produse de marcă cerute pe piaţă. Astfel, am putut să realizăm produse noi, respectînd raportul între calitate şi preţ. De asemenea, am realizat produse cu preţuri pentru toate buzunarele.

Totodată, am colaborat foarte bine cu mari personalităţi şi importante instituţii de cercetare. De exemplu, în primul an cînd am fost numit director, am vizitat Institutul Naţional de Geriatrie, condus de marele academician român şi om de ştiinţă de nivel internaţional, prof. dr. Ana Aslan, şi am realizat, pe baza invenţiilor sale, gamele de produse Gerovital şi Aslavital, care au avut foarte mare solicitare pe plan intern şi extern. Vreau să precizez că, în prezent, nomenclatorul nostru depăşeşte 400 de produse. În el se găsesc şi foarte multe mărci de mare renume, ca de exemplu „Gerovital H3’’, „Gerovital Plant”, „Aslavital”, „Aslamed”, „Farmec”, „Lara”, „Tar”, „Lapte Doina”, „Obsesie”, „Napoca”, „Triumf”, „Nufăr”, „Dermofarm”, „Petrini” şi multe, multe altele. Unele din aceste produse au ocupat locul 1 sau 2 pe piaţă, depăşind multe produse străine de renume mondial, cucerind diferite distincţii la expoziţii şi tîrguri interne şi internaţionale.

Cea mai importantă măsură pe care am luat-o încă din 1995, pentru cucerirea pieţii, a fost să ne construim propria noastră reţea de distribuţie, constituind 12 reprezentanţe în diferite zone ale ţării. Aceste reprezentanţe funcţionează ca „mini-întreprinderi” de desfacere ale „Farmec”-ului, în clădiri noi şi aspectuoase, avînd maşini moderne, directori proprii şi agenţi comerciali calificaţi. Toate aceste reprezentanţe pot fi considerate ca al doilea „Farmec”, specializat în vînzări. În departamentul de vînzări lucrează peste 240 persoane, care dispun şi de un parc de circa 180 maşini. În acest fel, produsele noastre se găsesc în toată reţeaua de supermarket-uri, farmacii, magazine sau cabinete cosmetice din toate judeţele şi localităţile importante din ţară. Am făcut toate acestea deoarece folosirea unei reclame bune pentru o întreprindere poate duce la creşterea desfacerii produselor şi, implicit, a profitului. Pe de altă parte, cunoaşterea şi aplicarea celei mai importante ecuaţii economice: venituri minus cheltuieli = profit este foarte importantă. Ca să ai un profit cît mai mare, cauţi să măreşti toate sursele din venituri şi să reduci cît mai mult cheltuielile. Această ecuaţie trebuie cunoscută şi aplicată de toate cadrele de conducere, uneori chiar şi cele de execuţie, care lucrează într-o întreprindere ce trăieşte numai din resurse proprii.

Rep: În ce măsură aţi reuşit să gestionaţi problemele sociale ale angajaţilor?

Liviu Turdean: Problemele sociale au fost întotdeauna în atenţia mea. Pe lîngă spaţiile de producţie, care sînt foarte moderne, am realizat lîngă întreprindere blocuri de locuinţe, cabinete medicale, cabinete cosmetice, un magazin de desfacere a produselor noastre, o cantină – restaurant; de asemenea, am construit o bază sportivă cu anexele sociale necesare, un restaurant, şi am amenajat un parc de odihnă pentru salariaţi şi populaţia din apropiere. Întreprinderea are un aspect frumos, cu rezultate foarte bune şi problemele sociale au fost rezolvate corespunzător. Acest aspect a fost sesizat şi de alţii, aşa că am avut mereu vizite şi delegaţii, atît din ţară cît şi din străinătate.

Rep: Care ar fi cele mai importante satisfacţii personale în cei 45 de ani de activitate?

Liviu Turdean: Din 1968, de cînd am preluat conducerea întreprinderii, aceasta s-a situat în fiecare an pe locul 1-2 la nivel naţional, ca urmare a rezultatelor economice şi financiare foarte bune. Obligaţiile pentru stat au fost achitate întotdeauna, ajutînd bugetul statului cu multe miliarde de lei, în fiecare an. N-a existat niciodată, din 1968 şi pînă în prezent, nicio întîrziere la plata salariilor şi am folosit credite bancare numai cînd aveam de realizat investiţii mari. Din 1995, întreprinderea s-a privatizat prin metoda „MEBO”, respectiv prin distribuirea de acţiuni pentru salariaţii întreprinderii şi pentru foştii angajaţi. Au fost multe încercări din interiorul sau exteriorul ţării să preia această întreprindere, dar am reuşit să rezist la toate propunerile făcute. Întreprinderea a rămas a noastră, cu capital 100% românesc. A fost o privatizare reuşită şi merge în continuare foarte bine.

O mare satisfacţie pentru mine a fost şi acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” al comunei Grebenişul de Cîmpie, unde m-am născut. De asemenea, am primit o distincţie deosebit de preţioasă, respectiv „Senior al cetăţii Clujului”. Pe lîngă acestea, Adunarea generală a acţionarilor SC „Farmec” SA mi-a acordat titlul de „Preşedinte de onoare” pe viaţă al CA „Farmec”, iar presa economică mi-a înmînat diploma de „Cel mai longeviv director general din România”.

Rep: Cu siguranţă aveţi şi regrete. Care ar fi acestea?

Liviu Turdean: România a avut multe întreprinderi industriale care mergeau foarte bine, iar industria românească a avut un mare aport la bugetul statului. De ce astăzi, întreprinderile româneşti au dispărut aproape toate? În judeţul Cluj, au fost pînă în 1990 peste 60 întreprinderi bune şi, în prezent, aproape toate au dispărut. Cred că şi la nivel naţional situaţia este la fel. Mă întreb: oare nu s-a greşit cu privatizarea industriei? Cum întreprinderea noastră a reuşit să reziste, iar majoritatea întreprinderilor industriale au dispărut? Este foarte necesar să reclădim o nouă industrie românească. Avem resurse materiale şi umane suficiente. E păcat şi îmi pare foarte rău de situaţia de azi a industriei noastre.

Rep: Care este motivul pentru care compania Farmec a reuşit nu numai să reziste pe piaţa cosmeticelor, dar şi-a şi extins activitatea şi aria de desfacere a produselor?

Liviu Turdean: Cheia succeselor se datorează folosirii unei strategii proprii, aplicată în funcţie de etapele istorice. Astfel, pînă în 1990 am acordat prioritate activităţii de producţie, deoarece aveam comenzi suficiente pentru desfacere, iar concurenţa nu era prea mare. După 1990, am pus accentul pe desfacere, deoarece a apărut pe piaţa de produse cosmetice o concurenţă foarte mare. În acest sens, am cheltuit foarte mult pentru dezvoltarea reţelei noastre de desfacere şi creşterea personalului care lucrează în vînzări. În prezent, există în acest sector peste 40% din personalul întreprinderii, faţă de sub 1%, cît era înainte de 1990. Marketing-ul, cercetarea, calitatea produselor noastre, raportul între calitate şi preţ, au trecut pe primul plan. Pentru mine, şi cred că şi pentru majoritatea salariaţilor şi a foştilor salariaţi, această întreprindere a fost, este şi sper că va fi şi în viitor o mare familie. Şi astăzi vin des în fabrică şi fac diferite studii, analize şi dau unele indicaţii noii conduceri, pentru ca întreprinderea să meargă bine şi în viitor, chiar şi în această perioadă de criză economică.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.