Eveniment | Ziua Limbii Române, celebrată la Cluj-Napoca

Finalul lunii august a oferit publicului clujean de toate vârstele prilejul și bucuria de a marca o zi aparte pentru poporul nostru, Ziua Limbii Române. Evenimentul organizat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, găzduit de Centrul Cultural Casino a supus atenției noastre prelegeri cu sens pe tema „Cuvintele comoară ale limbii române”, urmate de un recital susținut de poeți clujeni, totul într-o ambianță caldă și optimistă.

Manifestarea a debutat prin cuvântul de deschidere adresat de către primarul municipiului Cluj-Napoca, dl Emil Boc. Acesta a invitat, totodată, la audierea imnului de stat al României și, respectiv, Republicii Moldova, ambele țări sărbătorind Ziua Limbii Române la aceeași dată, 31 august.

„Dacă strămoșii noștri au făcut acest uriaș efort de a ne conserva o limbă romanică, peste milenii, noi avem aceeași îndatorire sacră de a o duce mai departe”, a afirmat primarul Emil Boc. „Fiecare român, de orice vârstă, să fie mândru că este român, să fie mândru că vorbește limba română, să fie mândru că face parte din marele trup al românismului. Ce omagiu mai frumos poate fi adus limbii române decât ceea ce spunea un mare cărturar italian, Antonio Bonfini, care afirma despre români că și-au apărat mai mult limba decât viața”, a adăugat acesta.

Suntem locuitori ai limbii române

Momentul încărcat de emoție a deschis ulterior calea spre o suită de scurte prezentări tematice, diverse prin conținut și abordarea originală. Irina Petraș, președinta Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a pledat pentru importanța „stării de veghe” și pentru datoria fiecăruia de „a gândi, de a-i păsa” de tot ceea ce se întâmplă cu noi și cu limba noastră. Dezvăluindu-și încrederea în limba română, ne-a asigurat că aceasta nu s-a degradat ca urmare a unor fenomene precum schimbarea de sens, pierderea unor cuvinte vechi, crearea şi împrumutarea de cuvinte noi. Limba română este, așadar, suficient de „deșteaptă” și rezilientă în fața valurilor vremii!

Țesăturile verbale surprind textura realității, a lumii în care trăim

Am citat din cele expuse de prof. univ. dr. Alina Pamfil din cadrul Universității „Babeș – Bolyai”. Momentul a surprins prin alegerea de a evidenția „țesătura” pe care cuvintele comoară o creează, urmărind trei etape și anume: imaginea limbajului ca țesătură, ca textură, ca text; o țesătură formată din enunțuri referitoare la Ziua Limbii Române; țesăturile prezente în opera unor poeți români (Eminescu, Arghezi, Bacovia).

O limbă ce „refuză să moară”

„Limba română, o limbă europeană, are o verticalitate istorică. Limba română nu este atât de absconsă cum ne-ar putea părea câteodată”, a afirmat istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican. Evocând limba română veche, o limbă ce „refuză să moară”, fiind preferată de unii scriitori români clasici dar și contemporani, acesta a delectat auditoriul prin lectura unor texte proprii, epistole datate 1620, într-o savuroasă română veche.

Regal în versuri

Cu ocazia manifestării de miercuri, poeți clujeni au omagiat limba română așa cum știu cel mai bine să o facă, prin versul lor neobosit. Un repertoriu bogat, o mostră a liricii clujene contemporane. Au recitat Horia Bădescu, Oana Boc, Mariana Bojan, Hanna Bota, Dan Octavian Breaz, Dumitru Cerna, Iulia-Anamaria Ghidiu, Andrea H. Hedeș, Iulia Iacob, Marius Țion și Ionuț Țene.

Limba și credința noastră

Intervenția de final a revenit Preasfinției Sale Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. „Cred că este nevoie și de o resacralizare a limbii, prin apelul la ceea ce a însemnat ea, la spațiul liturgic, bisericesc. Avem două metodologii de lectură a realităților. Este vorba, în același timp, de uimire în fața tainei dar și de o transformare, de o dimensiune activă necesară când vine vorba de limbă și de tot ceea ce presupune creația noastră”, a subliniat acesta în discursul său.

Iulia GHIDIU