Eveniment expoziţional la Muzeul de Artă Cluj-Napoca: „Lumina timpului”: CELA şi LISANDRU NEAMŢU

Pe linia unor preocupări constante de a promova în actualitate aspecte definitorii ale creativităţii specifice României cotidiene, la sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca şi-au aflat adecvată găzduire lucrări semnificative din opera unor performanţi plasticieni activi în capitala ţării: Cela şi Lisandru Neamţu. Pentru public s-a ivit prilejul de a reverbera în relaţie cu ofrande artistice aureolate de o superbă încărcătură ideatică şi afectivă, fiind finalizate prin generos har inspirativ, cu ardentă pasiune, solidă stăpânire a rigorilor de limbaj plastic, bucurie comunicativă.
Cela Neamţu figurează de decenii bune între protagoniştii tapiseriei contemporane, bucurându-se de deplină recunoaştere şi preţuire nu doar în plan autohton, ci şi-n climat internaţional. O dovedesc multiplele premii, distincţii, diplome de excelenţă primite pe un amplu arc temporal, amintind succint de: Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru tapiserie (1986); diploma de onoare la Cvadrienala artelor decorative de la Erfurt-Germania (1987); Ordinul naţional „Serviciul credincios” în grad de cavaler (2001); medalia de aur a Salonului Societăţii Artiştilor Francezi, Grand Palais, Paris (2008); Premiul „Ion Andreescu” din partea Academiei Române pentru întreaga creaţie (2011). Sunt recunoaşteri care vin să certifice o contribuţie originală, profundă, la promovarea unui gen de artă cu plurivalente rezonanţe, înnobilând consacrate spaţii muzeale, instituţii cu mare frecvenţă publică, numeroase colecţii particulare din ţară şi străinătate. E statutul unui creator referenţial care şi-a perfectat vocaţia determinând o fertilă simbioză între argumentele tipice civilizaţiei româneşti şi exigenţele estetice ale universalităţii.
Deşi reductivă, cu 12 tapiserii în haute lisse, unele combinate cu broderie şi desenatură pe iută, 10 miniaturi textile şi 5 desene-cartoane pentru tapiserii, selecţia expusă la Cluj-Napoca însumează edificatoare piese în măsură să familiarizeze audienţa cu amploarea imaginaţiei, virtuozitatea şi fastul monumental al unor modalităţi tehnice măiestrit interferate, conferind ambianţei muzeale impresia de impresionant sanctuar. Arcada cerului, Cântec pentru Ana, Pasărea crângului, Umbre parvae I, II, Crâng la Călineşti, Flori între cer şi pământ, Fereastră pentru Costin s.a., reprezintă câteva titluri care recomandă prioritatea substratului metaforic al expresiei, fiind vizate componente existenţiale cu pregnant îndemn şi antrenare evazivă spre tărâmuri inundate de lumini purificatoare. Majoritatea tapiseriilor, concepute într-un desăvârşit stil personal în tipar înalt, articulează motivele într-o suplă succesiune ritmică pe verticală, cu senzaţia unei permanente înălţări, încurajând tentaţia unei evaziuni din contingent către fascinaţia unor incitante rememorări, descoperiri şi revelaţii. Determină prin acurateţea unor abil orchestrate armonizări de ocruri şi brun-roşcat patinate, profilate pe fundalul unor gingaşe mătăsuiri de griuri şi albastru stins, o impresie de tulburătoare atemporalitate care ne poartă spontan trăirea şi gândul către adierile unor fremătătoare fresce medievale ori desprinderi din ornamentica românească tradiţională, cu sentimental suflu bucovinean, ca semn al duioaselor obârşii. Repetitive arcade, coloane şi ferestruiri se insinuează ca ademenitoare chemări şi situări în vecinătatea unor privelişti şi adevăruri unde tronează o benefică stare de puritate şi fortifiantă luminozitate.
Autoare de cutezătoare izbânzi creative, Cela Neamţu şi-a asigurat o privilegiată şi princiară condiţie de făptuitor de zestre spirituală, rezistent împlântată în eternul vremii.
La performanţa contribuţiei personale, Cela Neamţu, alături de distinsul ei soţ Costin Neamţu, la rîndu-i reputat şi consacrat pictor, asistă cu motivată satisfacţie la viguroasa integrare în realitatea mişcării plastice din România a plurivalentului fiu Lisandru Neamţu, distinct pictor şi designer, alături de un apreciat dascăl la catedra de artă monumentală din cadrul Academiei Naţionale de Artă, Bucureşti, cu o biografie deja ornamentată cu multiple premii şi distincţii. Convieţuirea ani decisivi ai vieţii într-un elevat şi stimulativ mediu familiar i-a potenţat energiile şi vocaţia către un robust fond cultural, cu fecundă disponibilitate către profunzimea confesiunii prin culoare, contur şi formă. Din primul moment al întâlnirii cu imaginile surprinde verva transpunerii motivelor într-un spaţiu catifelat, evanescent, dominat de tonifiante învolburări ale albastrului. Populat cu un diversificat repertoriu de invocaţii inspirative extrase din incidenţe ale umanului imediat: Portret clasic, Instrumentist, Maternitate, Visul, Lysander, Africa ş. a., din suple fantazări recuperate din recuzita mediului înconjurător: Peştele semn, Peştele gând, Delfinul, Insectă, Libelula, Baloane ş. a., alternate cu descinderi şi trimiteri la componente ale civilizaţiei de ieri şi de azi: Colosseum, Carusel, Măşină zburătoare, Open ş. a., ofranda picturală plăsmuită de Lisandru Neamţu cu o admirabilă dezinvoltură se cantonează şi antrenează farmecul a două diafane climate: cel acvatic şi celest. Se lasă definitoriu preocupat de reconstituirea unui omniprezent sentiment de ordonare şi plutire a formelor într-o dinamică frapantă, dincolo de timp şi spaţiu. Se simte ademenit de mirajul unui refugiu într-o zonă a seninului şi exuberanţei, refuzând tangenţele cu opresivele tensiuni ale terestrului şi cotidianului. Înregistrăm cu pozitiv entuziasm descătuşarea lirică a unui spirit predispus intonaţiilor fortifiante ale unui demers plastic furnizor de sunet armonic şi plenitudine.
Demn de precizat şi admirat se insinuează certitudinea că acest bogat evantai de expresivităţi se materializează prin subtile soluţionări stilistice (acrylic pe pânză sau obiecte cu tranşante simbolizări) constant fixate sub semnul unor limpezi şi sintetice structurări formale care asociază vital rafinamentul interferenţelor tonale diafane cu ductul serpentinat al unor fluente şi savuroase volumetrii.
Negoiţă LĂPTOIU