Euro nu are un viitor?

The Independent

Mulţi dintre politicieni şi economişti au criticat graba impunerii austerităţii Greciei şi Italiei, sugerînd că va fi contra-productivă, descurajînd creşterea, şi au afirmat că dezechilibrele concurenţiale dintre membrii zonei euro vor fi imposibil de depăşit. Ei au sugerat că consecinţa finală a crizei va fi o zonă euro mult mai mică, cu Germania în centru şi ţări precum Grecia, Portugalia, Italia şi Irlanda în afară.

Singura notă puternică de optimism a venit din partea lui Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar european pentru afaceri economice şi monetare, care a prezis că moneda va ieşi mai puternică din criză.

Rehn a apreciat că au fost introduse sisteme pentru detectarea şi prevenirea dezechilibrelor macroeconomice – cum ar fi bula preţului la case – care ameninţă stabilitatea.

“Europa trebuie să reducă nivelul datoriei publice pentru a restabili încrederea – evitînd în acelaşi timp reducerile în domenii esenţiale pentru creşterea viitoare, precum educaţia şi cercetarea. Acest lucru trebuie însoţit de reforme structurale pentru combaterea şomajului în rîndul tinerilor, sprijinirea întreprinderilor mici şi finalizarea pieţei unice”, a explicat Rehn.

Nici fostul comisar european pentru reforme administrative, Neil Kinnock, nu crede într-un colaps al zonei euro sau într-o ieşire din zonă a vreunei ţări membre anul acesta sau probabil deloc. Regretul său este că singura formulă angajată de majoritatea statelor din Europa apasă puternic în jos asupra creşterii.

“Oamenii vor accepta austeritatea dacă este asumată cu echitate vădită. Dar dacă se face ca o cale de pedepsire, fără echitate, există resentimente şi rezistenţă”, spune Kinnock.

Profesorul de economie la New York University, Nouriel Roubini, care a prezis prăbuşirea pieţei imobiliare din SUA, ce a dus la crahul din 2008, a apreciat: “Zona euro este un dezastru pe care îl vezi că se întîmplă ,dar eşti neputincios să-l opreşti. Nu numai Grecia, ci şi alte ţări sînt insolvabile. Există o probabilitate de 50% ca în următorii trei pînă la cinci ani zona euro să se rupă. Nu toţi membrii sînt capabili să rămînă”.

Roubini crede că Grecia şi posibil Portugalia ar putea ieşi din zona euro – Grecia în următoarele 12 luni, iar pentru Portugalia poate dura ceva mai mult. “Acest lucru nu arată ca o lume G-20, ci ca o lume G-Zero, deoarece nu există un acord asupra dezechilibrelor mondiale, cum să schimbi sistemul monetar internaţional, comerţul internaţional, reglementările bancare, privind toate problemele fundamentale”, este de părere Roubini.

În opinia miliardarului George Soros, “rămînem în faza acută a crizei; perspectiva unei prăbuşiri a sistemului financiar global nu a fost eliminată. Problema este că reducerile cheltuielilor guvernamentale pe care Germania doreşte să le impună altor ţări vor împinge Europa în capcana unei datorii deflaţioniste. Reducerea deficitelor bugetare va pune atît salariile cît şi profiturile sub presiune în jos, economiile se vor contracta, iar veniturile fiscale vor scădea. Deci, povara datoriei, care este o raportare a datoriilor acumulate la PIB, va creşte de fapt, necesitînd reduceri bugetare în continuare, punînd în mişcare un cerc vicios”.

Potrivit lui Soros, faptul că o politică contraproductivă este impusă de Germania creează o dinamică politică foarte periculoasă. “În loc să aducă mai aproape unele de altele ţările membre, le va determina să-şi aducă învinuiri reciproce. Există un pericol real ca euro să submineze coeziunea politică a Uniunii Europene”, spune Soros.

Danny Blanchflower, profesor de economie la Dartmouth College şi fost membru al Comitetului de politică monetară al Băncii Angliei, consideră că problema fundamentală care nu a fost abordată este că nu există niciun plan de creştere pentru Grecia. “Chiar dacă i se dă un nou împrumut, nu are niciun mijloc de a-l rambursa”, subliniază el.

Gerard Lyons, economistul-şef al Standard Chartered Bank, consideră că euro nu poate supravieţui în formatul său actual. “Aceasta înseamnă că un colaps este inevitabil sau se impun demersuri rapide spre uniunea politică. Felul în care aş caracteriza aceasta este: cine se satură mai întîi? Se satură periferia de austeritate? Se satură piaţa să mai cumpere datorii şi cere rate mult mai mari ale dobînzii? Se satură nucleul să mai acorde asistenţă? Cred că euro este fundamental imperfect. În mod normal, economia bună înseamnă politică bună. Politica bună nu înseamnă întotdeauna economie bună. Iar moneda euro a fost condusă de politică de la bun început”, spune Lyons.

Economistul crede că pentru ca euro să supravieţuiască are nevoie ca politica să se schimbe cu adevărat. Dacă este lăsat pe seama economiei, atunci euro va intra în colaps. “Europa nu are o problemă a datoriei, ci o problemă de creştere. Datoria este mare, dar o problemă a datoriei poate fi controlată prin creştere. Dacă o abordezi de la început doar ca pe o problemă a datoriei, atunci vei primi soluţia greşită”, consideră Lyons.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.