EN VIII 2026: La proba de la matematică, dificultatea a crescut odată cu problemele de geometrie. Cerc, paralelogram și prismă

Un număr de 5.244 de absolvenți ai claselor a VIII-a din județul Cluj susțin miercuri, 24 iunie 2026, proba scrisă din cadrul Evaluării Naționale 2026, după ce luni, 22 iunie 2026, au avut de de trecut de proba de la limba și literatura română. Examenul de Evaluare Națională se va încheia vineri, 26 iunie 2026, cu proba scrisă la limba și literatura maternă, pentru cei 572 de elevii care studiază în limba minorităților naționale.

Proba scrisă de la matematică a constat în trei subiecte, gradul de dificultate a crescut treptat de la exercițiile de bază către cerințele care au făcut diferența în lupta pentru nota maximă. Primul subiect de la proba scrisă de la matematică a fost compus din cinci exerciții de tip grilă și unul în care elevii au avut de ales dacă afirmația este adevărată sau falsă. De asemenea, la subiectul al doilea elevii de clasa a VIII-a au primit probleme de geometrie de tip grilă, pentru a alege varianta corectă trebuind să calculeze lungimea unui segment, a unui unghi format de o dreaptă care taie două drepte paralele, aria unui triunghi, aria unui paralelogram, măsura unui unghi înscris în cerc și volumul unei piramide.

În schimb, la subiectul al III-lea a candidații au primit exerciții și probleme de aritmetică, algebră și geometrie, care au trebuit rezolvate pe foaia de examen. La ultimele trei probleme de geometrie, elevii au avut de aplicat formule privind cercul, paralelogramul și prisma.

Ce spun profesorii de matematică despre examen

Într-o analiză a probei scrise la matematică, profesoara de matematică Nicoleta Adnana Melinte, citând www.totuldespremame.ro, susține că subiectul I a fost cea mai accesibilă parte a examenului deoarece exercițiile din această secvență au verificat noțiunile de bază însușite de elevi.

Totodată, subiectul al II-lea a presupus un nivel mediu de dificultate și s-a concentrat în principal pe noțiuni de geometrie plană și geometrie în spațiu. Profesoara consideră că majoritatea exercițiilor au fost accesibile elevilor bine pregătiți, însă anumite cerințe i-au solicitat pe elevi nu doar să aplice mecanic formulele, ci și să dea dovadă de o înțelegere solidă a proprietăților geometrice: „Primele exerciții au fost accesibile, iar dificultatea a crescut ușor odată cu exercițiile 3 și 4. Acestea au solicitat o înțelegere mai profundă a proprietăților geometrice și a relațiilor dintre arii sau segmente, însă tipologia lor nu a fost una nouă. Dimpotrivă, probleme similare au apărut în numeroase simulări și variante de antrenament, astfel încât elevii care au lucrat constant subiecte din anii anteriori aveau toate șansele să le abordeze cu succes. În ansamblu, subiectul al II-lea poate fi considerat unul de dificultate medie, conceput să diferențieze elevii foarte bine pregătiți de cei care stăpânesc doar noțiunile de bază.”

Subiectul al III-lea, adevărata provocare

Cea mai solicitantă parte a probei scrise de la matematică a fost subiectul al III-a lea, care face departajearea candidaților foarte bine pregătiți. „Exercițiul 4 a reprezentat un punct sensibil al subiectului. Deși noțiunile despre cerc fac parte din programa școlară, ele apar mai rar la nivelul de dificultate specific subiectului al III-lea. Din acest motiv, mulți elevi au fost nevoiți să își adapteze rapid strategia de rezolvare și să valorifice proprietăți pe care nu le întâlnesc atât de des în problemele complexe de examen”, precizează cadrul didactic, citat de sursa amintită.

Spre final, gradul de dificultate al problemelor a crescut, rezolvarea exercițiul 6 fiind posibilă mai cu seamă de către elevii care nu numai că stăpânesc teoria, aplică formulele, dar și abordează cu ușurință problemele de geometrie avansată: „Aici, nu mai era suficientă cunoașterea formulelor și a teoremelor. Cerința solicita o foarte bună stăpânire a geometriei în spațiu, capacitatea de a identifica relațiile dintre elementele figurii și, mai ales, o excelentă reprezentare mentală a configurației geometrice. Pentru mulți elevi, dificultatea nu a constat în calcule, ci în vizualizarea corectă a situației și în construirea unui raționament coerent. Este genul de exercițiu care separă lucrările foarte bune de cele excepționale și care își justifică pe deplin rolul de departajare în cadrul unui examen național”, spune profesoara.

Elevii care susțin Evaluarea Națională vor afla rezultatele (afișate online și în școli/centre de examen) în data de 1 iulie, până la ora 12:00. Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor au loc în zilele de 1 iulie, după prima afișare, în intervalul orar 14:00 – 18:00, respectiv în zilele de 2 și 3 iulie. Rezultatele finale vor fi afișate miercuri, 8 iulie.

T.S.