EMIL CHENDEA – FLORIDA PAINTINGS. AVENTURA UNEI VIEŢI

Din anul 1975, anul semnării de către România a Tratatului de Pace, Securitate şi Colaborare de la Helsinki, şi pînă în decembrie 1989, românii au trăit visul seducător al renaşterii miraculoase a dreptului fiecărui om de a-şi alege locul de pe pămînt unde să trăiască.

A început să se amplifice un imens curent al dezrădăcinării a mii de oameni disperaţi care renunţau la familii, la trecutul şi tradiţiile lor, pentru o ‘’lume nouă’’, pentru un ‘’nou început’’, ca o garanţie a succesului individual. Pentru cei mai mulţi dintre ei, intelectuali, aceasta însemna infinite scrupule, chinuitoare probleme de conştiinţă, riscuri majore, drame ale despărţirii familiilor, toate strînse pe un talger al balanţei într-o ecuaţie instabilă, cu lipsa garanţiei unor ipotetice succese.

Printre miile de români care au trecut Atlanticul în acea perioadă se număra şi graficianul Emil Chendea, un artist care şi-a construit o carieră prodigioasă încă din ţară şi pe care a reuşit apoi să o dezvolte în America.
Pe vremea cînd “noutăţile prodigioase’’ ale graficii de carte erau, la noi, ‘’letrasetul’’ şi ‘’rigla de calcul’’ a paginii, în anii ’70, Emil Chendea provoacă o ‘’mică’’ revoluţie în producţia de carte şi ziare, prin aplicarea unei concepţii unitare artistice asupra paginii tipărite, conferind operei ‘’stilul’’ grafic care infuzează toate caracterisicile cărţii: litera, ilustraţia, paginaţia, coperta, adică forma grafică. Cu alte cuvinte, această situare a artistului în procesul de creaţie a cărţii face din carte un ‘’obiect artistic’’, adăugînd funcţiei de informare şi ‘’caracterul’’ de obiect estetic al acesteia, introducînd astfel ceea ce se va numi apoi ‘’designul grafic’’ al cărţii, într-o vreme cînd, la noi, noţiunea de design era încă interzisă, darămite, aplicată.

Aceasta ar corespunde oarecum acelei noi definiţii a artistului din America, unde acesta este socotit ‘’un muncitor industrial’’, prins în ‘’lanţul’’ tehnologic al apariţiei cărţi. Dar, pentru a păstra şi moştenirea istorică a definiţiei burgheze a graficianului, adică, artist al liniei şi formei grafice, Chendea creează propriile lui forme grafice, pornind de la reinventarea literei – unitatea cea mai mică a produsului grafic – urmărind acest proces de creaţie pînă la capăt, adică pînă la compunerea organică, stilistică a tuturor elementelor din care se alcătuieşte cartea.

O serie de ‘’demonstraţii’’ prodigioase fac cele cîteva volume construite cu acribie şi talent în acei ani: ‘’Din lirica japoneză’’, ‘’Haiku’’, ‘’Mioriţa’’, ‘’Meşterul Manole’’, ‘’Sonetele lui Shakespeare’’. Sînt primele ediţii de carte bibliofilă din cultura română, a căror apariţie a avut un amplu răsunet internaţional, fiind premiate la expoziţii internaţionale prestigioase precum cele de la Leipzig sau de la Berlin. Cu acest renume şi cu această conştiinţă de artist desăvîrşit, în plină glorie europeană, emigrează în America, ‘’ţara care recunoaşte toate valorile”. Alegere bună, dar, poate, inoportună.

Revoluţia din industria tipografică, prin aplicarea proiectării asistate de computer a cărţii, avea pentru acest maestru al graficii – un adevărat buch meisterwerk – efectul de răcire bruscă a climei pentru marile animale preistorice. Ceea ce, iniţial, părea o soluţie de succes, s-a transformat, peste noapte, într-o febrilă şi istovitoare activitate de readaptare a spiritului său artistic la noile tehnologii americane. Lucru reuşit, pînă la urmă, artistul reînnodînd firul profesiei sale de la înălţimea unei meserii unde vocaţia, individualitatea şi spiritul artistic propriu aproape nu mai contau. Succesul nu a întîrziat însă să apară, artistul fiind angajat de marea corporaţie americană Macmillan Inc., cea care edita celebra serie de enciclopedii americane „Collier’s Encyclopedia” şi „Merit Student Encyclopedia”. Cu unele intermitenţe, a lucrat la această corporaţie pînă  în anul 1995, cu doi ani înainte de dizolvarea ei.

Un element de echilibru în îndelungata sa carieră şi agitatele şi obositoarele sale drumuri pe continentul american l-a constituit pictura sa, cînd o armă de apărare împotriva depresiilor, cînd o formă de relaxare şi de desfătare senzorială pe care şi-o putea permite prin folosirea culorii. În căutarea tandră a codrilor şi a munţilor de acasă, s-a inspirat din golfurile Floridei, din munţii şi valurile ţărmurilor Californiei unde a locuit succesiv. O pictură modernă, vivace prin temperamentul care aduce aminte de culorile pîrguite ale României, ţara sa iubită de altădată!

Se simte, în fiecare lucrare, prin actul facerii, sensibilitatea sa românească, un ‘’exotic’’ temperamental, proiectînd o ‘’luminiscenţă’’ de oriental deznădăjduit, eşuat (oare?) pe ţărmurile Pacificului. Se simte, în această pictură, un american, reconstruit dintr-un european, aderent la valorile tactile, pragmatic şi orientat spre amplorile calme şi solemne ale unei Americii biruitoare. Graţia cu care artistul a aruncat peste jumătate din globul pămîntesc, din Ardeal în California, puntea pensulei şi a culorii, deschide surprinzătoarea pagină a unei arte ‘’româno-americane’’, un metisaj cromatic, lucru aproape imposibil de visat acum 50 de ani. Chiar dacă, din 1909, Brâncuşi cucerise, pentru români, America, iar, din 1980, Chendea devenise un locuitor al ei.

VASILE RADU

Vernisajul expoziţiei personale de pictură a artistului Emil CHENDEA – FLORIDA PAINTINGS – va avea loc miercuri, 4 iulie 2012, ora 18, la ARTEXPERT GALLERY din Cluj-Napoca, Str. Iuliu Maniu nr. 10. Expoziţia va rămîne deschisă pînă în 25 iulie a.c., putînd fi vizitată de luni pînă vineri, între orele 9-17.