ELOGIU VOCAŢIEI CULTURALE ŞI PATRIOTICE A DOCTORULUI TRAIAN GHEORGHE DASCAL

Dezvelirea, la 25 martie anul curent, a monumentului Lupa Capitolina la Gherla, oferit de dl. doctor Traian Gheorghe Dascăl, şi prin grija oficialităţilor acestui municipiu, mi-a prilejuit numeroase aduceri-aminte privitoare la personalitatea acestui Mecena al istoriei şi culturii plaiurilor someşene.

Traian DascaluÎn 1953, cînd l-am cunoscut pe Traian Gheorghe Dascăl, eram colegi la Şcoala Medie Medicală din Cluj. Îmi amintesc că el avea un temperament reţinut, meditativ, contemplativ, aşezat. Preocupările lui extraşcolare erau oarecum diferite faţă de ale noastre. Mie însumi mi-a trezit o vie curiozitete prezenţa lui la aproape toate cultele religioase din Cluj, de la care povestea ritualurile şi nu de puţine ori reţinea şi interpreta partea melodică a lor. Avea o foarte bună memorie a cîntului şi o plăcere nativă pentru muzica vocală, indiferent dacă ea era religioasă sau laică, cultă. Impresionant pentru un copil de la ţară a fost faptul că l-a atras muzica şi spectacolele de  operă şi balet, audiind tot ce era cuprins în repertoriul Operei  din perioada şcolară 1953-1957. Cînta arii din diverse opere şi ne povestea cu multă determinare scene din spectacole, astfel că mi-a stimulat şi mie interesul, încît am ajuns să fiu mereu părtaş cu el la un loc în picioare la “cucurigul” (balconul) operei.
În timpul studiilor universitare m-a ispitit şi l-am însoţit la cursurile de Istorie Ilustrată a Muzicii pe care le ţinea Prof. Merişescu la Casa de Cultură a Studenţilor.

Finalul studiilor universitare pentru Traian Gh. Dascăl nu a însemnat şi abandonarea “muzei Euterpe”. “Zăpăcit” de această muză, fascinat de arta monumentală şi pasionat de istorie, dr. Traian Gh. Dascăl a audiat cursuri ocazionale de Istoria Literaturii Române şi Universale la Universitatea din Bucureşti, cursuri de Teoria Muzicii la Conservatorul ‘’Gh. Dima’’ din Cluj, cursuri de Istoria Artelor la Universitatea de Vest din Timişoara şi cursuri de Drept şi Arheologie la Universitatea ‘’Al. I. Cuza’’ din Iaşi. Hobby-urile menţionate mai sus s-au corelat întru totul cu firea sa, dar şi cu obîrşia lui din zona Văii Someşului Mare, arie geografică ce musteşte de istorie  şi cultură, de frămîntări care au  marcat spiritual acest spaţiu transilvan.

Istoric vorbind, acest spaţiu se află la limita de separaţie a Daciei romane de Dacia liberă. Aici este situat şi satul natal al dr. Gh. Dascăl, Cristeştii Ciceului, în care prin eforturi financiare proprii a concentrat un moment al istoriei într-un splendid ansamblu monumental ce înfăţişază Lupa Capitolina între Decebal şi Traian. Lucrarea de artă concepută de Prof. Nichifor Someşan din Timişoara şi sculptorul Ilarion Voinea din Cluj-Napoca vorbeşte mai mult decît o carte despre etnogeneza noastră daco-romană, apartenenţa la Ginta Latină şi statornicia noastră pe aceste meleaguri. Aserţiunile de mai sus se bazează între altele şi pe  cercetările celebrului istoric maghiar Torma Karoly (1829-1891), socrul savantului român Victor Babeş şi cel mai mare epigrafist al Daciei. Bustul său, susţinut material de acelaşi protector al istoriei şi culturii locale, dr. Traian Gh. Dascăl, onorează o filă de istorie a satului în care el, marele istoric a copilărit.

Crucea eroilor Unirii este un remarcabil monument amplasat în Cristeştii Ciceului, satul natal al sponsorului, pe drumul ce leagă Transilvania de Moldova. Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Al. I. Cuza şi Ferdinand, ale căror efigii realizate în altorelief sînt aşezate cîte una pe fiecare dintre cele patru braţe ale crucii, amintesc trecătorilor că împotriva vitregiilor istoriei ne-am unit şi că trebuie să rămînem uniţi  toţi cei dintre hotarele noastre istorice sau de aiurea. Îndemnul, contrar aparenţei sale de banalitate, este o chemare la meditaţie şi neuitare, iar importanţa lui este cu atît mai mare cu cît, în prezent, europenizarea sau mondializarea sînt folosite de către “prieteni” pentru dezunirea noastră. Iată de ce un asemenea monument are o mare valoare prin mesajul pe care-l transmite, reprezentînd pagini de istorie, de lumină şi demnitate naţională.

Multora dintre oamenii de ştiinţă sau cultură dr. Traian Dascăl le-a amplasat busturile pe socluri aşezate în numeroase localităţi de-a lungul Someşului Mare,  acolo unde ei au fost zămisliţi sau ei înşişi şi-au zămislit nemuritoarele opere. În acest context sînt de menţionat Janoş Bolyai, poetul revoluţionar Andrei Mureşanu dar şi George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Iustin Ilieşiu, Nicolae Drăganu, Ion Creangă şi  Mihai Eminescu.

Operele de artă monumentală donate de dr. Traian Gh. Dascăl sînt mult mai numeroase şi răspîndite pe un traseu mult mai mare decît cele pe care le-am cuprins în acest elogiu, ultima, cea de la Gherla fiind  a XXXIV-a. Ele înnobilează localităţile pe un areal geografic ce poate fi socotit pe drept cuvînt o vatră de istorie şi cultură. Locuri  în care la tot pasul se găsesc însemne ale perenităţii noastre şi incontestabile repere ale ştiinţei şi culturii româneşti. Nu există în mediul rural românesc o concentrare mai mare de astfel de monumente care întrupează genialitatea umană şi forţa spiritului românesc ca în zona aceasta.

Eu, autorul prezentului elogiu, apreciez că efortul doctorului Dascăl pentru realizarea acestor însemne ale istoriei şi culturii este un îndemn de a ne trezi la realitate, noi şi mai ales cei răspunzători de cultură. Aceasta în împrejurările în care, din decembrie ’89 pînă în prezent, conform unui comunicat al Ministerului Educaţiei şi Culturii, 540 de monumente au fost distruse.  Unele au dispărut din neglijenţă, iar altele, în opinia mea,  datorită inconştienţei şi inculturii crase a unor proprietari de terenuri care nu au mai multă inteligenţă şi cultură decît pămîntul pe care l-au cumpărat.

În circumstanţele date, identitatea românească rămînînd înafara aprecierii şi preocupării diriguitorilor, cade victimă celor care o asaltează. Aşa că, pentru aceste vremuri, strădania doctorului Traian Dascăl de a salva sub această formă identitatea noastră, mi se pare o îndrăzneală epopeică şi asta în condiţiile în care pentru acest crez el şi-a investit toată agoniseala de o viaţă de medic. Singura investiţie pentru el şi soţia lui a fost într-un apartament cu două camere, nimic mai mult! Contrar obstacolelor ce i-au apărut în cale, la cei 75 de ani pe care îi va împlini în acest an visează la noi proiecte şi îşi menţine crezul. Acelaşi pe care regele Ferdinand l-a transmis generalului Berthelot prin curier diplomatic, spunîndu-i: “Te rog să-i transmiţi generalului că tot aşa voi fi şi la sfîrşit cum am fost şi la-nceput”.

Eu, care-l cunosc pe Traian Gheorghe Dascăl de 60 de ani, sînt convins că-şi va păstra cuvîntul.  Dumnezeu să-l ajute!
Prof. dr. Alexandru ROTARU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.