Elevii și studenții vor plan de implementare pentru „România Educată” „cu acțiuni concrete”

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită Ministerului Educației adoptarea unui plan de implementare a proiectului „România Educată” „cu acțiuni concrete, termene, etape, responsabili și rezultate asumate”, având în vedere că, „după 5 ani de elaborare, elevii și studenții vor schimbări efective care  să conteze pentru ei, stabilite cu implicarea reprezentanților principalilor beneficiari ai proiectului”.

„Ministerul Educației a lansat în consultare publică, în data de 9 septembrie, proiectul de hotărâre de guvern privind Planul de implementare a proiectului «România Educată», în timp ce, în data de 10 septembrie, avizarea interministerială era deja completă. Contrar principiilor prezentate în raportul final, publicat în iulie 2021, dar și a modului de desfășurare a procesului până în acest punct, în acest caz nu s-a realizat vreo consultare cu partenerii de dialog social pentru elaborarea proiectului de HG. Analizând conținutul documentului, observăm că acesta reprezintă, în fapt, o listă de obiective specifice și măsuri generice. Având în vedere scopul și rolul unui plan de implementare, acesta ar trebui să prezinte soluții clare, ferme și «teze prealabile» ale modificărilor legislative anunțate. Stabilirea unui alt set de obiective și măsuri generice, fie ele mai specifice decât în raportul final prezentat în luna iulie, este un pas care nu ne apropie prea mult de momentul unei implementări” – arată ANOSR și CNE.

Potrivit acestora, deși propunerea de Plan de implementare cuprinde o serie de obiective specifice noi, pozitive, acesteia îi lipsește consultarea publică și nu oferă un cadru care este necesar atât pentru modificările legislative, cât și pentru derularea activităților în timp.

Reprezentanții studenților și elevilor sunt de părere că „o construcție justificată” ar presupune: propunerea, analiza cu actorii din sistem și realizarea unei consultări publice pentru un plan de acțiuni concret și măsurabil, cu ținte și activități cel puțin pentru primul an, discutate și adoptate împreună (etapa I); modificarea legislației primare și a celei subsecvente în 6 luni de la adoptarea planului de acțiuni (etapa II); monitorizarea, evaluarea și revizuirea periodică a planului de acțiune (etapa III). Prin raportare la planul propus, monitorizarea, evaluarea și revizuirea nu sunt posibile – consideră aceștia.

„România Educată este despre noi toți, despre cum învățământul din țara noastră așteaptă o reformă sistemică de mult prea mult timp. Totuși, nu putem trece cu vederea faptul că un proiect de o asemenea anvergură nu beneficiază de consultarea societății civile și nici a partenerilor alături de care au fost puse bazele proiectului de țară, în urmă cu cinci ani. Dacă ne dorim ca acest plan de acțiune să cuprindă măsuri concrete, dezirabile pentru noi toți, este absolut necesar ca elevii și studenții să fie implicați în redactarea unor obiective punctuale. Arii de acțiune generale au tot fost dezbătute în  ultimii 30 de ani, dar un proiect de țară asumat și coerent trebuie să cuprindă mai mult  de atât” – declară Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

În opinia președintelui ANOSR, Horia-Șerban Onița, prin adoptarea propunerii actuale de Plan de implementare „ajungem să  prelungim, de fapt, momentul de la care ar fi trebuit să înceapă implementarea efectivă  anunțată”.

„Este normal să se precizeze obiectivele specifice, mai multe dintre propunerile  ANOSR fiind integrate ca obiective și măsuri în raportul final și în planul de implementare. Cu toate acestea, garanția urmăririi îndeplinirii lor există prin asumarea, din partea  Ministerului Educației, de acțiuni concrete și convergente, însoțite de termene și responsabili, asumare care ar deveni acum o etapă ulterioară. În același timp, în lipsa unei consultări adecvate pentru elaborarea planului, diferite măsuri relevante nu au fost inserate, motiv pentru care le-am transmis astăzi Ministerului Educației” – declară Horia-Șerban Onița, precizând că aceste propuneri „transpun obiective generale pe care Guvernul s-a angajat să le transforme în realitate”.

M. TRIPON