Egipt: Noua Constituţie, speranţă prudentă pentru minorităţile religioase

Le Figaro

Minorităţile religioase sînt victime colaterale ale mişcărilor violente ce au cuprins Egiptul. După revoluţia militară, minorităţile religioase ale Egiptului au avut de suferit ca urmare a escaladării violenţelor în ultimii trei ani: atacuri asupra bisericilor, linşarea şiiţilor, discriminarea verbală a evreilor. Noua Constituţie, în curs de a fi redactată de un comitet format din 50 de persoane şi care va fi supusă unui referendum pînă la sfîrşitul acestui an, promite mai multe drepturi pentru aceste minorităţi.

În Egipt, ţară cu majoritate musulmană, “islamul ca şi religie de stat” a fost introdus odată cu Legea Fundamentală din 1923. Cu ani mai tîrziu, în Constituţia din 1971 adoptată pe vremea lui Nasser (Gamal Abdel), “legea Sharia” s-a impus ca “o sursă de drept”, înainte de a deveni, în 1980, “sursa principală”, printr-un amendament al Senatului, menţinut de Hosni Mubarak.

În 2012, alegerea unui reprezentant al Fraţilor Musulmani în fruntea ţării a spulberat rapid orice speranţă de schimbare. Mai rău: prima Constituţie postrevoluţionară, elaborată de o Adunare Legislativă dominată de islamişti, a consolidat rolul islamului sunit în societatea egipteană. Un exemplu în acest sens îl constituie articolul 219, care stipulează că diverse doctrine sunite sînt surse de interpretare pentru Sharia şi îi exclude de la putere pe şiiţi, marginalizînd şi alte minorităţi religioase.

“Acest articol va fi scos din noul text”, asigură jurnalistul şi scriitorul Mohammed Salmawy, care participă la redactarea noii Constituţii. În opinia sa, “aceasta este Constituţia cea mai liberală din istoria ţării”. Acelaşi lucru este valabil şi pentru articolul 44, care interzice defăimarea Profetului şi a Mesagerilor săi.

Totodată, potrivit lui Salmawy, noua Constituţie a fost “îmbogăţită” cu alte articole, cum sînt cele care interzic “crearea de partide politice pe baze religioase” şi “exersarea oricărei forme de discriminare, sub pretextul culorii, rasei sau religiei”.

În schimb, alte clauze controversate, cum este rolul instituţiei religioase Al-Azhar, continuă să constituie subiect de dezbatere în sînul comitetului. Minorităţile regretă de asemenea că menţionarea altor două religii din Cartea Sfîntă, creştinismul şi iudaismul, este menţinută în detrimentul celei mai generice de “non-musulman”, pe care acestea ar prefera-o.

“În final, mă tem că drepturile minorităţilor ar putea fi sacrificate pe altarul compromisurilor între liberali şi islamişti”, îşi exprimă regretul activistul copt Mina Thabet. O îngrijorare împărtăşită de alte comunităţi religioase. “Mi-aş dori ca într-o zi evreii să aibă un rabin în Egipt”, afirmă Magda Haroun, reprezentantă a comunităţii evreieşti din această ţară.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.