După 20 de ani de făcut case şi palate, românii revin la investiţii în construcţii inginereşti

În primul trimestru din acest an, singurul sector din construcţii în care a fost înregistrată o creştere este cel al construcţiilor inginereşti, altfel spus în singura zonă în care investiţiile pot produce, acum, în România, o reală creştere economică: în producţie.

Încet, foarte încet, economia românească pare să se mişte şi înspre un domeniu care a fost nu numai neglijat, ci chiar distrus în peioada care a trecut din 1990 pînă acum: spre industrie. După ce mai toată industria românească a fost distrusă temeinic şi planificat, acum parcă se încearcă să se revină la ceva ce a “ieşit din modă“: la producţie. Un semn în acest sens îl reprezintă şi datele furnizate recent de Institutul Naţional de Statistică, referitoare la lucrările de construcţii. Date seci, neatractive, dar care pot însemna ceva.

În primele 3 luni din acest an, volumul total al lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi aceasta pe fondul diminuării lucrărilor de construcţii la întreţinere şi reparaţii curente (cu 27,3%) şi la reparaţii capitale (cu 25,3%). Singurul sector în care s-a înregistrat o creştere este cel al noilor lucrări de construcţii, al căror volum s-a majorat cu 14,9%. Însă, atenţie, nu a oricăror construcţii.

Dacă, pînă mai anul trecut, noile lucrări de construcţii erau reprezentate, majoritar, de construcţiile rezidenţiale (adică de locuinţe, indiferente de care – vile, case, apartamente în bloc etc), acum creşterea la volumul noilor construcţii este reprezentată de construcţiile inginereşti. Concret, volumul lucrărilor de construcţii noi a scăzut la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale (cu 31%, respectiv cu 12,5%), dar a crescut la construcţiile inginereşti cu 14,8%. După cum uşor se poate observa, procentul de 14,8% de creştere a construcţiilor noi inginereşti este cu doar 0,1% sub nivelul total de creştere al construcţiilor noi (deci şi al celor cu un alt scop – case, blocuri etc) care este de 14,9%. Şi, din nou atenţie, acest sector (al construcţiilor noi) este singurul din domeniu care a înregistrat o creştere.

Asta ar putea însemna că investitorii încearcă să se orienteze şi spre altceva decît spre investiţiile rezidenţiale, care produc mai rapid beneficii. Nu fiindcă ar dori ei asta, ci pentru că, evident, atîta timp cît omul “de pe stradă” mai are bani, nici măcar pe credit, el nu mai poate cumpăra locuinţe. Şi atunci, trebuie făcut altceva. Altceva, care produce beneficii, chiar dacă într-un timp mai îndelungat.

Să fie oare creşterea volumului construcţiilor inginereşti un semn al revenirii economiei româneşti spre zona de producţie? Poate că da, deşi, acum, termenul „economie românească” ţine mai degrabă de manualele de istorie.

Viorel DĂDULESCU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.