Dunărea

RADU VIDA

2860 kilometri. Al doilea fluviul ca lungime din Europa, continent pe care îl străbate de la Vest la Est. Traversează 10 ţări, iar în 7 dintre ele are afluenţi importanţi. Şi înnobilează 4 capitale. E muzică, poezie, pictură. Dar şi economie, spaţiu vital: Natură!

Două firicele de apă plăpîndă, Brigauch şi Breg, acolo, sub Vîrful Kandel, se unesc în curtea castelului Furstemberg şi începe marea aventură a lui Donau cel german spre Delta cea românească.

Istros, Danaistru, Danubis, Dunaj, Duna, Dunav – alint pentru acelaşi mare fluviu, părtaş la destine de mii şi mii de ani. Iar valurile ei leneşe, netulburate, fără noţiunea reciprocităţii, au gravat în adîncuri istorii. Cînd zbuciumate, cînd lipsite de sens.

Oamenii, în goana lor după mai mult şi mai bine, au remodelat malurile, au haşurat curbele line cu transversale de poduri impunătoare şi, pe mii de kilometri, i-au schimbat faţa. I-au îmblînzit virtuozitatea mişcării şi i-au dres pasul. L-au încorsetat în piatră şi fier forjat. Au dăltuit în graţia statuară  triumful vieţii şi al morţii. În locurile unde orgoliul ei s-a transformat în duritate, oamenii i-au pus căpăstru, reclamînd rutină şi rigoare. Mai departe, acolo unde afluenţii vin în audienţă, energiile s-au înmănunchiat în daruri de nepreţuit.

Unii îi admiră sălbăticia, alţii rigoarea, alţii momentele de aducere la zi a luminii din adîncuri. Nu sînt puţini, însă, cei care văd în toate aceste intervenţii doar nevoia de uciganie. Dezastru ecologic. Impietate. Iar legendele vorbesc de răzbunarea fluviului, mutilat de mîna omului.

Austriecii au recunoscut că au greşit în anii ’60 ai secolului trecut, cînd au dat compasului mai multe drepturi decît naturalului. Iar acum arată cu degetul spre toţi cei care vor să intervină în cursul firesc Dunării. Dar precedentul există.

Croaţii sînt cei care au în plan mari regularizări. Şi, probabil, buldozerele vor muşca din porţiuni mari de maluri pentru facilitarea transportului naval. Iar cei de la Worldwide Fond for Nature protestează. Ei spun că fluviul trebuie să „respire”, să inunde, adică, anumite zone şi să permită înmulţirea peştilor şi păsărilor.

Frumos!
Numai că, aşa cum spuneam, precedent există. Şi nemţii, şi ungurii, şi austriecii, şi sîrbii, şi românii au îndreptat, au aliniat, au corectat sau, dacă vreţi, au falsificat cursul Dunării. I-au torturat malurile şi i-au distrus habitatul. L-au transformat în ceea ce n-a mai fost. Au murit ecosisteme şi s-au născut altele.

E bine? E rău? Nu ştim. Sau, mai exact, dreptatea de partea celui care construieşte: ceva material, care să îndrepte neregularităţile apelor şi să producă ordine, putere şi încîntare ochiului, sau cei care nasc idei, cum că rîul îşi are propria viaţă. Iar intervenţia noastră, a oamenilor, nu e altceva decît pîngărire, siluire, crimă.

Nu vrem să luăm partea nimănui. Trebuie spus, însă, că modernitatea nu poate fi oprită. Iar grija pentru păstrarea ţinuturilor sălbatice poate părea desuetă, din moment ce locurile primesc noi valenţe de bine. Vigilenţa însă nu strică. Iar transformarea trebuie să se petreacă cu cît mai puţine victime colaterale. Altfel…

Priorităţile lui Boc pentru Cluj-Napoca
Potrivit edilului şef, primarul Emil Boc, unul dintre obiective este construirea unui Aqua Park în municipiu. ‘’Luăm în calcul construirea unui Aqua Park. Locaţia poate fi pe actualul amplasament al ştrandului Sun sau la Băile Someşeni, prin continuarea proiectului de acolo cu implicare privată 100%. Nu am renunţat la ideea de a aduce la masă toţi investitorii pentru amenajarea acestei locaţii, din Someşeni. Perioada asta de criză economică a redus motoarele la implementarea acestui proiect. Mai sînt şi alte locaţii în municipiu, dar care au o situaţie juridică controversată, în ceea ce priveşte proprietarii’’, a declarat Emil Boc.

Cel mai important lucru pentru Emil Boc este proiectul ‘’Capitala Culturală Europeană Cluj-Napoca”. „Este un proiect despre care se va vorbi foarte mult, iar succesul lui depinde de toţi cei implicaţi. Este un proiect apolitic, al Clujului şi al celor care doresc binele acestui oraş. Implică societatea civilă, comunitatea religioasă, universităţile, pe toţi. Mă declar un susţinător al acestui proiect pe care toată societatea civilă trebuie să îl susţină. Acesta nu este proiectul primarului, este proiectul tuturor. Voi susţine şi proiectul ‘’Clujul-Capitală Europeană a Tineretului în 2015’’. Nu este foarte departe. Voi sprijini cu tot ceea ce îmi va sta în putinţă şi sper să poată obţine acest statut’’, a declarat Emil Boc.

Printre priorităţile lui Boc se numără construirea unui cartier de locuinţe pe Valea Gîrbăului. „Cred că acolo este benefic să propunem realizarea unui cartier de locuinţe, dar ne vom consulta şi cu Consiliul Local’’, a spus Boc. Un alt proiect vizează găsirea unui loc pentru construirea unui azil de bătrîni. „Foarte multe persoane în vîrstă mi-au solictitat un centru de vîrstnici, în care să îşi permită să stea. În cele private nu pot sta cei cu pensii mai mici şi municipalitatea are obligaţia să îi ajute. Va deveni o problemă tot mai actuală. Mulţi dintre copiii plecaţi în străinătate vor să ştie că părinţii lor sînt în siguranţă şi în condiţii bune. Am făcut această propunere în urma cererilor din campania electorală. Centrul de îngrijire de pe str. 21 decembrie 1989 nu face faţă’’, a spus edilul.

C.P.