Dublu eveniment la Filiala Cluj a USR: Exerciţii de memorie cultural-afectivă

Miercuri, 7 septembrie 2016, ora 12:

Lansarea a două cărţi de Petru Poantă (la 3 ani de la moartea autorului): ediţia integrală Clujul meu care reuneşte: Clujul interbelic. Anatomia unui miracol, cele trei volume Clujul meu (Oameni şi locuri, Anii şaptezeci, Radiografii), dar şi Efectul Echinox sau despre echilibru; şi Opera lui George Coşbuc. (Ambele apărute la Editura Şcoala Ardeleană).

Argument la Clujul meu: Clujul meu e titlul ales pentru o istorie vie şi neconvenţională a unei lumi în care personajul prin cipal va fi Oraşul. Fiecare volum din mai multele plănuite se va organiza în jurul unei imagini dominante. Va fi, în cele din urmă, o carte despre ambianţe, locuri, contexte, dar mai ales despre oameni reali, cu faptele şi înfăptuirile lor, aşa cum le-a înregistrat memoria mea şi a bibliotecii mele.

Argument la Clujul interbelic: Ezitând între eseu şi studiul de istorie culturală, cartea aceasta vrea să fie în primul rând un manifest. Ea descrie, poate puţin idealizat, formele prin care românii au reuşit să concretizeze într-un timp foarte scurt un proiect consistent de civilizaţie şi cultură. Avem de-a face cu primul model, din istoria lor, al formelor cu fond; cu un eşantion în care imitaţia este creatoare. Când îl preia administraţia românească, în 1918, Clujul are o remarcabilă textură urbanistică şi o comunitate aflată în momentul ei de euforie crepusculară. Oraş al aristocraţiei maghiare şi conectat la civilizaţia central-europeană, el pare acum inaccesibil oricărui alt mod de administrare şi intruziunii unor mentalităţi străine. Românii nu vor avea, însă, comportamentul acreditat istoric al conchistadorilor. Ei transformă Clujul într-un model al democraţiei de tip occidental, legiferând structura lui cosmopolită şi încercând să armonizeze diferenţele, etnice sau de orice altă natură. Astfel se naşte o lume doldora de idei, atât teoretice, cât şi practice, şi asta mai ales în mediile universitare.

– Şezătoare literară comemorativă: Îi vom evoca împreună pe colegii noştri dispăruţi în ultimii ani: Valeriu Anania, Augustin Cozmuţa, Ion Maxim Danciu, Mihai Dragolea, V. Fanache, Fodor Sándor, Florentina Florescu, Eva Cs. Gyímesi, Lászlóffy Csaba, Radu Mareş, Laurenţiu Mihăileanu, Ion Moise, Petru Poantă, Anamaria Pop, Lucian Pop, Ilie Sălceanu, Sigmond István, Mihai Sin, Efim Tarlapan, Marian Nicolae Tomi, Alexandru Vlad.