DSP Cluj: Ce trebuie să ştim despre viroze şi gripă

Meteorologii anunţă scăderea valorilor temperaturii, aşa că ne putem aştepta la o creştere rapidă a numărului de viroze respiratorii, inclusiv de gripă. Persoanele în vîrstă şi copiii sînt cei mai expuşi, pentru că sistemul lor imunitar este mai fragil.

În această perioadă sînt în circulaţie virusuri responsabile de virozele respiratorii şi virusuri gripale. În cazul virozelor respiratorii acţionează sute de virusuri şi simptomele sînt moderate: strănut, scurgeri nazale, tuse productivă, lăcrimare, durere de gît, febră moderată, durere de cap. Dimpotrivă, gripa propriu-zisă se manifestă prin simptome severe: frisoane, febră 39-40 de grade, dureri de cap, tuse seacă rebelă, rinită, stare generală alterată.

Şi complicaţiile sînt diferite. În cazurilor virozelor sau ,,gripelor false”, complicaţiile sînt: sinuzita, otita (mai ales la copii). În cazul gripei: otita, bronşita, pneumonia, encefalita.

Virozele respiratorii sînt în proporţie de 90% de origine virală şi nu răspund la tratament antibiotic. Administrarea abuzivă de antibiotice nu face altceva decît să creeze în timp rezistenţă la acest tip de medicamente, iar dacă vreodată organismul se confruntă cu suprainfecţii bacteriene, antibioticele nu îşi mai ating scopul.

Automedicaţia, în special antibioticele, daunează frecvent sănătăţii şi este o problemă care se manifestă în orice perioadă a anului, dar care ia amploare mai mare în anotimpul rece, odată cu creşterea incidenţei virozelor respiratorii. Dacă sînt administrate necorespunzător, antibioticele pot crea o serie de probleme, ca de exemplu alergii, diaree, afecţiuni gastro-intestinale, infecţii fungice etc.

Recomandări generale pentru prevenirea îmbolnăvirilor: păstrarea unei igiene corporale riguroase cu spălarea mîinilor tot timpul, mai ales după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave; evitarea, pe cît posibil, a aglomerărilor umane şi a contactului cu persoanele bolnave; evitarea automedicaţiei şi prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome de gripă, răceală sau infecţii respiratorii superioare; omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius); persoanele bolnave vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut; aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C; menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate; evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă; prezentarea la medicul de familie sau specialist, în special copiii, gravidele şi persoanele cu boli cronice.

Vaccinarea antigripală: Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor, începînd cu vîrsta de 1 an. Aceasta trebuie să fie efectuată în stare bună de sănătate, singura contraindicaţie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou. Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în lunile octombrie-decembrie ale fiecărui an. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală.