Dragobetele – sărbătorit printr-un spectacol folcloric de excepţie

Cu sala „Dumitru Fărcaş” a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca arhiplină s-a desfăşurat, săptămâna trecută, spectacolul folcloric de Dragobete, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, manager Maria Marinela Istici. Peste o mie de oameni s-au bucurat de cele mai frumoase cântece de dragoste, aduse în scenă de 16 tineri interpreţi din judeţul Cluj şi din zonele învecinate, cu toţii laureaţi ai concursurilor de folclor şi care păşesc cu demnitate şi cu respect pe urmele interpreţilor consacraţi, dar şi de invitaţii speciali, soţii Maria şi Mihai Nemeş din Maramureşul Istoric. Moderatorii spectacolului au fost interpreţii Ioana Breda Morar şi Grigore Sâmboan, angajaţi ai C.J.C.P.C.T. Cluj. Timp de aproape trei ore, tinerii interpreţi au stat permanent pe scenă, de-o parte şi de alta, ca în şezătoare, având la mijloc Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, dirijată de profesorul Ovidiu Barteş. Prin cântec şi prin costumele pe care le-au purtat, majoritatea au făcut cunoscute subzonele folclorice ale judeţului Cluj, care se întrepătrund cu cele din judeţele învecinate: Valea Someşului, Câmpia Transilvaniei, Munţii Apuseni – Huedin -Vlădeasa, Dealurile Clujului şi Dealurile Dejului. Astfel, soliştii vocali şi instrumentişti au prezentat publicului, prin rotaţie, câte două cântece din zona lor de provenienţă, iar publicul i-a răsplătit cu aplauze îndelungi.

După suita instrumentală de excepţie prezentată de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, au venit în faţa publicului tinerii ce reprezintă cu cinste Valea Someşului: Ancuţa Suciu, Bogdan Berbecar, Elisabeta Guzu şi Georgiana Lobonţ. O altă subzonă folclorică a judeţului Cluj, Munţii Apuseni-Huedin-Vlădeasa, a fost reprezentată de Raluca Paşcalău şi Oana Bozga-Pintea. A venit apoi rândul interpreţilor din Câmpia Transilvaniei: Nicoleta Hădărean, Florina Oprea, Ovidiu Furnea şi Amalia Chiper-Iurian. Un moment aparte l-au reprezentat momentele solistice instrumentale, oferite de membrii orchestrei „Cununa Transilvană” – dirijorul Ovidiu Barteş – vioară, Sergiu Ghimpu – acordeon şi Andrei Oşan – clarinet, foarte apreciate de publicul spectator. În scenă au evolulat şi tinerii interpreţi din zona Sălajului, Alexandra Chira şi Daniel Pop, urmaţi de doi reprezentanţi ai subzonei folclorice Valea Arieşului, Ciprian Peteleu şi Ioana Breda Morar. Ropote de aplauze au smuls şi tinerii Ana-Maria Tomoiagă şi Alexandru Pop din Maramureş, care prin cântec şi port popular au adus o parte din frumuseţile acestei zone încărcate de istorie. Spectacolul folcloric de Dragobete a fost încununat de invitaţii speciali, soţii Maria şi Mihai Nemeş din Maramureşul Istoric. Acompaniaţi de un taraf tradiţional, aceştia au bucurat publicul prin bună dispoziţie şi cântecele specifice zonei, prin simplitate şi autenticitate.

Evenimentul a avut şi un scop caritabil. Cei prezenţi în sală au fost îndemnaţi, la ieşire, să facă donaţii, în urne speciale, pentru o tânără de 26 de ani din Cluj-Napoca, Silvia Şerban, care suferă de boala Lyme. Astfel s-au adunat 5366 lei, bani care au fost predaţi familiei Silviei. Singura şansă a Silviei Şerban este un consult şi un tratament la cel mai renumit centru neurologic din Europa, aflat la Viena, consult programat pentru începutul lunii martie. Pentru aceasta are nevoie de 30.000 de euro, bani de care familia nu dispune.

Spectacolul folcloric de Dragobete a reprezentat un real succes pentru Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie aflată în subordinea consiliului Judeţean Cluj, demonstrând încă o dată că oferă publicului iubitor de folclor evenimente de înaltă ţinută artistică. Străveche sărbătoare populară românească, Dragobetele este celebrată, în special, pe data de 24 februarie. Vine, potrivit cercetătorilor şi etnologilor, de la numele zeului tinereţii, patronul iubirii şi al bunei dispoziţii. În credinţa populară, Dragobetele este un fecior chipeş, care aduce iubirea în fiecare casă şi în fiecare suflet. Se spune că fetele şi feciorii se întâlneau în această zi, iar feciorul trebuia să sărute, în văzul tuturor, fata care îi căzuse dragă. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele.