Dr. Adrian Molnar (Institutul Inimii) crede în reuşita operaţiilor pe care le realizează

Medicul chirurg Adrian Molnar de la Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca crede, ferm, în reuşita operaţiilor pe care le realizează, este întotdeauna optimist, altfel nici nu s-ar fi dedicat acestei profesii. Dacă i s-ar face o ofertă din străinătate, pentru a lucra într-o clinică de renume, nu ar accepta-o, pentru că este legat afectiv de oraşul său natal.

“Nu pot să asigur niciodată că îl voi face bine în totalitate pe pacient, dar pot să asigur familia că voi face tot ce stă în puterea mea să îl fac bine”, susţine medicul chirurg.

Cînd acceptă să opereze un pacient, Adrian Molnar îşi dă toată silinţa să iasă totul bine. Sînt şi cazuri în care el spune de la bun început familiei că pacientul are şanse prea puţine, dar, de regulă, sînt foarte rare situaţiile de acest gen. Din punctul său de vedere, cazurile cronice sînt clare, de la început. În schimb, este greu pentru un medic cînd operează un tînăr, ca urmare a unui eveniment acut, şi în timpul operaţiei apar complicaţii sau modificări ale anatomiei ce trebuie să fie corectate în cîteva minute şi de care depinde viaţa pacientului. Urgenţele sînt cele mai dificile.

Chirurgul de la Institutul Inimii spune, totodată, că operează zilnic, iar timpul de refacere, după efortul susţinut, este şi nu este suficient. Referindu-se la finanţarea clinicii, medicul Adrian Molnar a arătat că în momentul de faţă lucrurile merg bine, fără sincope în aprovizionarea cu necesarul de materiale şi în plata salariilor personalului medical.

“Sîntem pe linia de plutire. Acum nu avem lipsuri de materiale, dar peste o lună pot apărea. Subfinanţarea afectează desfăşurarea actelor operatorii în măsura în care toate stocurile de materiale sînt limitate”, a explicat specialistul. Bugetul clinicii este cu fiecare an mai mic şi în acest context, numărul de operaţii scade, nu creşte. În urmă cu patru ani, la Institutul Inimii se realizau 800 de operaţii pe cord deschis pe an, plus alte de tipuri de intervenţii, în 2009 bugetul a fost mai mic, pentru 700 de operaţii, iar acum este cel necesar pentru 600 de intervenţii.

“Eu fac acum programări de pacienţi pentru luna ianuarie 2013. Vă daţi seama în ce situaţie este un pacient care vine la mine cu o boală gravă cardiacă, şi eu îi spun că trebuie să mai aştepte patru luni operaţia”, a afirmat medicul chirurg, adăugînd că la Institutul Inimii sînt şapte medici primari de chirurgie cardiacă, plus doi colegi tineri specialişti care pot opera, şi fac cîte două intervenţii pe săptămînă. Programul de transplant de inimă artificială, ce urma să se realizeze în parteneriat cu specialişti din Italia a fost abandonat, pentru că partea română nu a putut susţine costurile aparatului şi al intervenţiilor chirurgicale.

Pe de altă parte, medicul Adrian Molnar a arătat că s-au înmulţit cazurile de malformaţii congenitale la copii şi apar pe fond genetic, de stres şi de poluare. Nu pot fi operate toate. La Institutul Inimii se fac peste o sută de operaţii pe an, dintr-un total de peste 1.000 de cazuri de malformaţii congenitale noi, care apar în fiecare an.

Adrian Molnar mai spune că operaţiile realizate exclusiv pe computer sînt undeva, departe, la orizont. Prezent la un congres la Dresda, un reputat chirurg afirma că în 10-15 ani se va ajunge la operaţii făcute doar de computer. A trecut mai bine de un deceniu şi nu s-a ajuns la o astfel de performanţă.

“Povestea era în felul următor: dimineaţa chirurgul se va trezi, va bea cafeaua, va merge în biroul lui de acasă, va deschide computerul, iar tinerii rezidenţi din clinică îi vor aşeza pacientul pe masa de operaţie şi vor monta robotul în poziţia pentru intervenţie. Chirurgul aflat în faţa computerului va face operaţia cu doo stick-ul în mînă. După ce va termina operaţia, dacă pacientul va fi bine, chirurgul va trimite familiei nota de plată on line”, a explicat specialistul clujean.

El consideră că în prezent chirurgia cardiacă robotică este încă foarte scumpă şi se limitează la cîteva manevre. O operaţie pe cord durează enorm de mult cu robotul şi nu are avantaje foarte mari în privinţa evoluţiei postoperatorii, mai mult din punct de vedere estetic, datorită dimensiunii mici a inciziei de pe torace. Riscurile sînt însă foarte mari, oricînd poate apărea ceva neprevăzut şi atunci medicul trebuie să intervină pe cale clasică, în plin dezastru. Chirurgia cardiacă robotică se practică în doar cîteva centre din lume, ca experiment.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.