Două proiecte majore se obstrucţionează reciproc din cauza lipsei de comunicare din fosta administraţie PDL

Lucrările de construire a noii piste de 3.500 de metri din cadrul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca riscă să fie stopate după realizarea primei etape, respectiv 2.100 de metri. Motivul îl constituie amplasamentul centurii comunei Apahida, ultima parte a acesteia aflîndu-se pe viitorul culoar de zbor. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, consideră că vinovaţi de această situaţie se fac foştii şefi ai CJ, Alin Tişe, respectiv al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Ioan Patelimon – ambii reprezentanţi ai PDL -, care nu au studiat cele două proiecte şi nu au observat că acestea se obstrucţionează reciproc.

Potrivit preşedintelui CJ, Horea Uioreanu, este vorba o porţiune de cîţiva kilometri, situată după nodul rutier – în zona sensului giratoriu dinspre B-dul Muncii, care direcţionează centura -, care ajunge în dreptul pistei şi care, potrivit normelor, ar obstrucţiona culoarul de zbor.

“Normele de zbor spun că, pe o anumită rază, totul trebuie să fie la nivelul solului. Soluţia este fie de a coborî  şoseaua, astfel încît traficul să nu depăşească nivelul solului, fie de a o devia”, explică Uioreanu. Acesta consideră că vina pentru situaţia creată o poartă fostele conduceri ale CJ, respectiv DRDP, care nu au sincronizat cele două proiecte. „Centura s-a realizat în guvernarea PDL, cînd şef la DRDP era Ioan Pantelimon, în timp ce proiectul pistei de 3.500 de metri este anterior celui privind centura, fiind cuprins în Planul de dezvoltarea a judeţului, în 2004. Deşi li s-a atras atenţia, cei doi – Alin Tişe (fostul preşedinte CJ – n.r.) şi Ioan Pantelimon nu au fost în stare să se aşeze la masă, să studieze cele două proiecte, să vadă dacă nu se obstrucţionează, şi iată unde s-a ajuns”, arată Uioreanu.

În opnia actualului şef al administraţiei judeţene, liberalul Horea Uioreanu, decizia privind soluţia optimă în vederea corelării celor două proiecte trebuie să aparţină Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale Române (CNADNR). Tot CNADNR trebuie să suporte şi costurile privind modificările necesare. „CNADNR trebuie să ia decizia în privinţa soluţiei, să suporte costurile, să găsească vinovaţii şi, dacă se doreşte, să-şi recupereze banii”, precizează Uioreanu.

Totodată, preşedintele CJ subliniază că problema nu este una de actualitate imediată. „Acum se lucrează la construirea pistei de 2.100 de metri, lucrare ce va fi terminată în toamnă. Apoi, pentru continuarea pistei, întîi va trebui realizată devierea Someşului – o lucrare guvernamentală cu costuri de aproximativ 27 de milioane de euro, făcută de Apele Române, care a fost prinsă în bugetul de anul acesta. Abia după lurările de deviere a Someşului, care vor dura un an şi jumătate-doi, vom putea trece la continuarea de la 2.100 la 3.500 de metri. Prin urmare, pe noi ne interesează ca pînă atunci să fie realizate şi modificările la centură, în aşa fel încît aceasta să nu se mai intersecteze cu culoarul de zbor”, precizează Uioreanu.

Adriana STUPAR