Două congrese de interes pentru clujeni

ILIE CĂLIAN
Sfîrşitul săptămînii trecute a fost marcat de două evenimente. Unul a fost în atenţia tuturor mediilor de presă şi a multor români interesaţi de politică: Congresul PSD. După cum s-a văzut, acesta pare să fi fost cel mai “armonios” din ultima vreme, lipsit de surprize deosebite: în principiu, nu au existat surprize, cei despre care se presupunea că vor fi aleşi în posturile de conducere au fost votaţi, fie pentru că nu au avut concurenţi, fie pentru că lupta dintre ei nu a produs mari emo-ţii. Desigur, urmează să înţelegem – în timp – ce folos aduce partidu-lui noua structură de conducere – cu opt vicepreşedinţi naţionali şi opt vicepreşedinţi regionali. Mai exact, dacă cei opt “regionali” vor fi concurenţii principali ai PSD la posturile de şefi sau guvernatori, cum li se spune deja, ai viitoarelor regiuni.
La acest capitol, pentru clujeni este de reţinut faptul că Ioan Rus a revenit în grupul liderilor importanţi ai PSD, în postul de vicepreşedinte al partidului pentru actuala regiune de Nord-Vest. Evenimentul a fost tocat mărunt de “o anumită parte a presei”, contrariată de alegerea celui care, în calitate de ministru de Interne înaintea referendumului din vara trecută, pentru demiterea lui Băsescu, a susţinut punctul de vedere al lui Băsescu şi PDL referitor la numărul de votanţi de pe listele existente la acea oră, fiind, apoi, în dizgraţia USL. Trebuie precizat, însă, că Ioan Rus a fost ales în acest post de toate organizaţiile judeţene ale PSD din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, conform principiului adoptat de PSD, în spiritul descentralizării deciziilor. Desigur, se pune în discuţie re-venirea în “arena” dezbaterilor a celebrului “grup de la Cluj” din PSD, grup care, cel puţin prin 2005, cuprindea organizaţii din întreaga Transilvanie şi, pentru unii, reprezenta o încercare de autonomizare a ardelenilor. Ce-i drept, nici “Grupul de la Cluj” nu a izbutit să transmi-tă un mesaj clar, nici “ceilalţi” nu au încercat să depăşească discuţia dincolo de persoane şi interese punctuale. Vom trăi şi vom vedea despre ce este ( va fi vorba.
De fapt, marele eveniment al Congresului PSD – neoficial, din punctual de vedere a1 statutului partidului – a fost prezenţa, alături de ceilalţi foşti preşedinţi ai partidului, a lui Adrian Năstase după în-temniţarea lui de către Traian Băsescu (desigur, cu “sprijinul” procu-rorilor şi judecătorilor săi), printr-un proces de al cărui caracter nu “politic”, ci de răzbunare personală, nu se mai îndoieşte nimeni. Ani de zile, feluriţi lingăi ai lui Băsescu s-au străduit să inculce ideea – pe care mulţi naivi au şi crezut-o – că Băsescu este cel mai inteligent politician din ultimele două decenii. Or, s-a dovedit că încăpăţînarea lui Băsescu de a-i înscena felurite procese lui Adrian Năstase este cea mai clară dovadă de prostie – în sensul curent al termenului (sau, cum se spune: “Răzbunarea – arma prostului”). Practic, Adrian Năstase a devenit un erou: majoritatea populaţiei nu crede că Năstase a fost ( este vinovat – chiar dacă i s-ar putea imputa anumite “nereguli”. Dacă Băsescu ar avea şi inteligenţă politică – nu doar vicle-nie şi răutate paranoidă -, l-ar fi lăsat pe Năstase să fie “măcinat” de propriii colegi de partid, între care existau destui care să-1 muşte. Altfel spus, condamnarea şi puşcăria lui Adrian Năstase reprezintă una din-tre cele mai mari “erori” personale ale lui Băsescu.
Celălalt eveniment, care nu a fost urmărit aproape deloc de ma-rile trusturi de presă, a fost congresul Partidului Popular al Maghiari-lor din Transilvania, care a avut loc la Cluj-Napoca şi la care preşedinte a fost reales acelaşi Toro T. Tibor, omul de paie al lui Tökés László. Congresul a avut loc pe fondul unui scandal cu răsunet extern foar-te mare: cercetări realizate cu sprijinul, dacă nu chiar la iniţiativa, unor observatori din SUA şi UE, au stabilit că PPMT a primit peste trei milioane de euro din partea Ungariei, direct de la Fidesz, partidul lui Orbán Viktor, celebrul prieten al lui Băsescu, dar şi prin intemediul unor instituţii de stat şi private, de la Loteria de stat, la Banca Ungară de Dezvoltare. Iar faptul că la congresul de la Cluj-Napoca al PPMT a participat “celebrul” secretar din Ministrul Afacerilor Externe al Unga-riei, Német Zsolt (celebru pentru intervenţiile sale antiromâneşti) este semnificativ pentru intenţiile partidului lui Tökés. Cît despre faptul că acesta, Német Zsolt, a fost primit amical de primarul Emil Boc – şi acesta a refuzat să discute cu presa despre această întîlnire -, este mai mult decît semnificativ pentru noi, clujenii.
Va trebui, deci, să urmărim cu foarte multă atenţie aceste două fapte: resuscitarea “Grupului de la Cluj”, prin alegerea lui Ioan Rus ca vicepreşedinte regional al PSD, şi colaborarea Boc ( PDL cu PPMT şi Tökés László.