Donald Trump şi Xi Jinping, o plimbare „între Cer şi Pământ” 

EFE

Preşedintele chinez Xi Jinping şi invitatul său, preşedintele american Donald Trump, au făcut joi o plimbare prin Templul Cerului din Beijing, un loc istoric care datează din secolul al XV-lea şi simbolizează legăturile dintre Cer şi Pământ în viziunea tradiţională chineză asupra lumii.

Preşedintele Trump a ajuns la locul vizitei, închis publicului timp de două zile, la scurt timp după încheierea întâlnirii sale cu Xi Jinping la Marele Palat al Poporului, iar ulterior a fost urmat de gazda sa, care l-a ghidat pe liderul american, într-un tur care nu a depăşit o oră, prin locurile cele mai emblematice ale unui complex care, cu cele 273 de hectare ale sale, este de patru ori mai mare decât Oraşul Interzis.

Structura centrală a templului, de formă rotundă şi cu un acoperiş triplu vizibil, din ţigle albastre, este una din imaginile cele mai tradiţionale şi cunoscute ale Beijingului. Ea a fost ridicată în 1420, în timpul dinastiei Ming, şi în construcţia sa, complet din lemn, nu s-a folosit niciun cui.

Dar dincolo de aparenţa sa, Templul Cerului întruchipează valori simbolice puternice, deoarece împăraţii din dinastiile Ming şi Qing veneau aici pentru a aduce sacrificii şi a se ruga pentru recolte, lucru pe care mass-media locale îl interpretează astăzi ca un mesaj despre uniunea dintre „ordinea cosmică şi autoritatea politică”, dar şi despre „armonie şi abundenţă”, valori care trebuie să guverneze relaţia dintre cele două puteri.

„Un loc măreţ. Incredibil. China este frumoasă”, a răspuns preşedintele Trump pe scurt jurnaliştilor care îl însoţeau, întrebat cum a decurs întâlnirea cu Xi.

Aceasta a fost una din puţinele interacţiuni ale preşedintelui american cu presa de la sosirea sa miercuri seară la Beijing. Preşedintele american s-a concentrat de data aceasta pe plimbarea cu gazda sa, care l-a întâmpinat în faţa „Sălii de rugăciune pentru recolte bune” şi, după o fotografie de grup, l-a ghidat într-un tur al complexului.

Odată încheiată plimbarea la care au participat, de asemenea, fiul preşedintelui SUA, Eric şi nora sa Lara, demnitarul american a urcat în maşina oficială şi a plecat spre hotelul unde este cazat, urmând să participe seara la un banchet de stat oferit în onoarea sa de preşedintele Xi Jinping în Marele Palat al Poporului.

Prezenţa puternică a poliţiei şi limitările accesului în zonă au făcut ca în jurul monumentului să nu se adune prea mult public, potrivit EFE, deşi câţiva trecători şi chiar unii turişti au reuşit să ajungă în apropiere în speranţa de a-i zări pe preşedinţi sau convoiul imposibil de ignorat în care se deplasează demnitarul american.

„Vreau doar să văd cum trece convoiului lui Donald Trump. Pentru că vizita sa, de această dată, are o semnificaţie importantă. Poate da un mare impuls economiei Chinei”, a declarat una din persoanele prezente, care a preferat să îşi păstreze anonimatul.

Un alt chinez, exprimându-se într-un mod oriental criptic pronunţat, a răspuns că „viitorul este imprevizibil” la o întrebare despre posibila îmbunătăţire a relaţiei dintre cei doi lideri şi că „ar trebui să existe anumite rezultate” la întrebarea despre acordurile ce ar putea rezulta din această vizită.

Donald Trump nu este primul preşedinte american care vizitează Templul Cerului. Pe aici au mai trecut preşedintele Gerald Ford în 1975, iar în 1988 prima doamnă Nancy Reagan, reprezentându-l pe Ronald Reagan, care intenţiona să participe, dar a fost „blocat” în întâlniri mai lungi decât era prevăzut.

De asemenea, în acest loc a fost şi George H.W. Bush, deşi nu în timpul mandatului său de preşedinte, ci cu ani în urmă, pe când ocupa funcţia de şef al biroului de legătură al Statelor Unite la Beijing, conform publicaţiei de stat The Paper.

Totuşi, dacă există un politician american al cărui nume este legat de Templul Cerului, acesta este fostul secretar de stat Henry Kissinger, care a vizitat locul în cel puţin zece ocazii între 1971 şi 2003 şi este cunoscut ca un „vechi prieten al Chinei” pentru rolul pe care l-a jucat de facilitare în secret a dezgheţului între Beijing şi Washington.

Xi Jinping către Donald Trump: ‘Redarea măreţiei Americii’ este compatibilă cu marea reînnoire a Chinei

Xi Jinping a afirmat joi, cu prilejul unui dineu pentru Donald Trump, că revenirea Chinei ca mare putere este compatibilă cu dorinţa de „a reda măreţia Americii”, un leitmotiv al preşedintelui american, relatează AFP.

„Să-i redăm măreţia Americii” (Make America Great Again – MAGA) este sloganul emblematic al locatarului de la Casa Albă şi numele mişcării sale politice. El are obiectivul declarat de a readuce o epocă de aur a SUA, în contextul în care ţara este afectată de un declin economic, politic şi cultural.

„Popoarele chinez şi american sunt două mari popoare”, a declarat Xi Jinping joi seară, într-un discurs susţinut la un imens banchet dat la Beijing în onoarea lui Donald Trump, aflat într-o vizită de stat în China.

„Realizarea marii reînnoiri a naţiunii chineze şi redarea măreţiei Americii pot merge perfect mână în mână, se pot hrăni una din alta şi pot aduce binefaceri lumii întregi”, a dat asigurări Xi Jinping.

Aceste afirmaţii sunt conforme cu doctrina oficială a Chinei, care nu a afirmat niciodată public că este o rivală sau o concurentă a SUA, ci a pledat pentru o relaţie de „parteneriat câştigător pentru toată lumea” cu Washingtonul.

Marea reînnoire a naţiunii chineze este un concept central al retoricii lui Xi Jinping. Este vorba despre ideea că China, după peste un secol de slăbiciune, războaie şi umilinţe, trebuie să-şi regăsească locul legitim de mare putere prosperă, influentă şi respectată în lume.

Casa Albă: Trump şi Xi au convenit că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă”

Preşedintele american Donald Trump şi liderul chinez Xi Jinping au convenit joi, în cadrul întâlnirii lor de la Beijing, că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulaţie a produselor energetice”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat, relatează Reuters şi AFP.

Potrivit Casei Albe, Xi Jinping şi-a exprimat interesul de a achiziţiona mai mult petrol american pentru a reduce dependenţa Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menţionat un astfel de interes în relatarea sa a discuţiilor între cei doi lideri.

Casa Albă a descris întâlnirea dintre Donald Trump şi Xi Jinping ca fiind „bună”, fără a menţiona problema Taiwanului în rezumatul său al întâlnirii de la Beijing.

Xi l-a avertizat pe Trump cu privire la riscul unui „conflict” între China şi Statele Unite dacă acestea din urmă, principalul susţinător al insulei revendicate de Beijing, ar gestiona greşit problema, potrivit Ministerului chinez de Externe.

„Preşedintele Trump a avut o întâlnire bună cu preşedintele chinez Xi. Cele două părţi au discutat despre modalităţile de consolidare a cooperării economice dintre cele două ţări”, a precizat acesta.

Casa Albă a afirmat că Xi Jinping a exprimat opoziţia Chinei faţă de „militarizarea” Strâmtorii Ormuz şi impunerea unei taxe de trecere. China a cerut permanent libera circulaţie prin Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol.

HINT

Marea reînnoire a naţiunii chineze este un concept central al retoricii lui Xi Jinping. Este vorba despre ideea că China, după peste un secol de slăbiciune, războaie şi umilinţe, trebuie să-şi regăsească locul legitim de mare putere prosperă, influentă şi respectată în lume.