Doi urși au fost extrași în județul Cluj în ultimii doi ani

Atacurile animalelor sălbatice asupra celor care traversează zonele forestiere au devenit din ce mai ce mai numeroase. Lipsa hranei sau a apei, căldura excesivă, provocările turiștilor sunt factori care determină reacția ostilă a animalelor. Mai mult, urșii au fost vazuți tot mai mult în vecinătatea gospodariilor de la marginea localităților județului Cluj, aceștia devenind un real pericol pentru locuitori.

În luna iunie 2023, a fost semnalată poziția unui urs într-o gospodărie din localitatea Sântioana, comuna Țaga, la fața locului deplasându-se un echipaj de jandarmi. Presa clujeană a semnalat, anul trecut, faptul că urșii au fost văzuți în stațiunea Muntele Băișorii și în localitățile Ghirișu Român, Mociu, Sic, Răscruci, Luna de Sus, Apahida, iar lista poate să continue. Pentru aceste situații au fost emise mesaje Ro-Alert în vederea avertizării populației din zonă.

Cazul tinerei ucise de urs în timp ce se afla pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi, readuce în discuție tema recoltării acestor animale în regim de prevenție. Fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, a declarat că este vorba de o tragedie cumplită, care ar fi putut fi evitată dacă ar fi fost adoptat proiectul de lege propus de UDMR care prevede reintroducerea vânătorii. În luna august a anului trecut, în Monitorul Oficial al României a fost publicat Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind recoltarea a nu mai puțin de 220 de urși bruni de pe teritoriul României în vederea prevenirii producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice dar și asupra altor bunuri.

Dintre aceștia, 140 de urși puteau fi recoltați în regim de prevenție. Ceilalți 80 de urși constituie cotă de intervenție și vor putea fi eliminați numai în cazul în care produc pagube și prezintă pericol concret. În județul Cluj au fost identificați 261 de urși, aproape de trei ori mai mulți decât în urmă cu zece ani când în pădurile județului trăiau 95 de exemplare. Față de anul 2000, populația de urși a crescut cu 32 de exemplare. Odată cu creșterea numărul de urși s-au intensificat și problemele provocate de aceste animale. Astfel, în 2021 pe raza județului Cluj au fost semnalate șapte cazuri de pagube provocate de aceste animale. Acest lucru a făcut ca APM Cluj să emită șapte puncte de vedere pentru recoltarea de urși.

Grigore Crăciun, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, precizează că în anii 2023 și 2024, din pădurile județului au avut loc două extracții de urs, una în localitatea Valea Ierii, cealaltă în localitatea Răchițele. De asemenea, în anul 2024 s-au înregistrat 5 pagube provocate de urs în localitățile Săvădisla, Mintiul Gherlei, Poieni, Buza, Savădisla și alte 26 de pagube provocate de lupi.

Specialiștii precizează că, în pofida atacurilor pe care le genereză, animalele sălbatice se tem de prezența omului, chiar se retrag din cale, dar atunci când sunt provocate, când sunt flâmânde sau au pui, acestea devin extrem de agresive. „Niciodată să nu căutați prezența usului în pădure, pentru a vă satisface curiozitatea sau pentru a-l fotografia, precizează biologul Damian Popa. De fapt a niciunui animal sălbatic. Dacă cineva se întâlnește în pădure cu un pui de animal sălbatic, este indicat să părăsească urgent locul respectiv, existând mari șanse ca mama puiului să fie în zonă, iar atacul să fie surprinzător și extrem de violent. Un pui de urs stigher sau un pui de pisică sălbatică, ființe drăgălașe la prima vedere, în momentul când te apropii de ele să le fotografiezi, săle mângâi sau să le hrănești, pot declanșa, prin scâncete sau prin foșnetul alergării, adevărate tragedii. În astfel de situații părinții puilor, pe care nu ii poți vedea din cauza arboretului sau tufișurilor, vor ataca instant și cu furie maximă. Instinctul de conservare, de apărare depășește orice pericol pentru animalul părinte”.

În România ursul și lupul sunt specii protejate. Dar apariția ursului în zonele limitrofe localităților înseamnă pentru animal, în primul rând, explorare, „studierea” zonei și identificarea unor noi surse de hrană. „Ursul nu intră în gospodărie să atace omul. El intră pentru a se hrăni. Iar dacă a identificat o sursă de hrană și nimeni nu l-a alungat, vine și a doua oară. Acest animal nu este rapace, precum leul sau tigrul sau jaguarul. Este un animal oportunist, inteligent, își evaluează riscurile dar când este flămând sau în pericol, depășește orice obstascol, atacând. De cele mai multe ori, tragediile care au loc în conflictul dintre animal și om, sunt provocate de om. Este inimaginabil câtă ignoranță, chiar prostie există atunci când vezi un urs într-o parcare pe Valea Oltului sau în Apuseni și oprești că să-i arunci covrigi și să îl fotografiezi. Animalul este imprevizibil. Tu, cel care îi arunci hrană pe geamul autoturismului sau te dai jos, poți deveni covrigul lui” – spune biologul Damian Popa.

Beniamin Pascu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut