Doar un vot?

Într-o rezoluţie adoptată la sfârşitul săptămânii trecute cu 520 voturi pentru, 86 împotrivă şi 59 abţineri, eurodeputaţii au solicitat Consiliului şi statelor membre ale UE să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România şi Croaţia în spaţiul Schengen. Chiar dacă este vorba de un demers al Parlamentului European, românii nu trebuie să-și facă mari speranțe că într-un timp foarte scurt vor putea călători în celelalte state membre al spațiului Schengen fără a mai fi supuși controlului la frontiere.

Nu este pentru prima data când legislativul european vine cu un astfel de semnal privind extinderea spațiului fără frontiere al Uniunii Europene.

Încă din 2011, Parlamentul European a dat unda verde aderării României și Bulgariei la spatiul Schengen, iar de atunci și-a reiterat poziția în mai multe rânduri. Cu toate acestea, dar și în pofida faptului că țara noastră a îndeplinit criteriile tehnice cerute, spațiul Schengen nu a fost extins în cele două țări. S-a vorbit şi de o aderare la spațiul fără frontiere în două etape. Mai întâi pentru spaţiul aerian şi cel maritim şi apoi pentru cel terestru. Propunerea nu avut nicio finalitate, pentru că guvernele naționale ale UE nu au reușit să decidă în unanimitate acceptarea de noi state în această zonă.

Cel puțin în cazul României, de fiecare dată s-a găsit câte un motiv. Ba că nu se respectă statul de drept, ba că e prea mare corupția, aspecte care nu au nicio legătură cu protocolul de aderare la spațiul Schengen. Dimpotrivă, este vorba de un dublu standard și de schimbare a criteriilor pe parcursul procesului de aderare. Se pune întrebarea, cât va mai trebui să aștepte România până va fi primită în acest spațiu, iar românii vor putea circula fără a mai fi supuși controlului la frontieră, ceea ce le creează sentimentul că sunt tratați ca și cetățeni de rangul doi. Cu siguranţă, foarte curând, nu. Şi asta pentru că, în prezent, priorităţile în spaţiul Schengen sunt cu totul altele şi nicidecum extinderea zonei fără frontiere şi în alte ţări. Una dintre priorităţi vizează reformarea spaţiului Schengen, astfel încât să se garanteze libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni. Acest drept a fost serios afectat în contextul restricţiilor impuse de autorităţile din ţările Uniunii Europene pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19. Turbulenţe în privinţa libertăţii circulaţiei în Schengen au apărut şi în 2015, odată cu creşterea fluxurilor de migranţi înregistrată în UE. Şi atunci, mai multe state membre au ales să introducă controale pentru a putea identifica mai bine activităţile teroriste şi infracţionale grave.

Aşa că după ce se va lămuri cu dreptul la libera circulaţie în UE poate că va veni şi rândul României să constate dacă va intra sau nu în Schengen.

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *